Ministerul Culturii a demarat o inventariere naţională a patrimoniului cultural mobil

Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a declarat că organizarea expoziţiei "Dacia! Regatul aurului şi argintului" la Muzeul Drents din Assen, Olanda, a fost una "superficială" şi că vor fi impuse reguli mai stricte pentru protejarea patrimoniului naţional, inclusiv o inventariere strictă. Declaraţiile sale vin în contextul furtului unor artefacte dacice valoroase din cadrul expoziţiei.

• Reevaluarea normelor privind expoziţiile internaţionale

Ministrul a subliniat că este inacceptabil ca România să continue să piardă elemente importante din patrimoniul său cultural şi că astfel de situaţii nu vor mai fi tolerate.

"În calitate de ministru al Culturii, nu voi mai permite organizarea unor asemenea activităţi care să nu fie puse foarte bine la punct. Este de nepermis ca ţara noastră să mai piardă ceva din cât i-a mai rămas tezaur şi patrimoniu cultural", a declarat Natalia Intotero. Pentru a preveni astfel de incidente, Ministerul Culturii a iniţiat o serie de măsuri legislative, inclusiv un proiect de hotărâre de guvern aflat în consultare publică, care prevede înăsprirea condiţiilor privind organizarea expoziţiilor ce includ artefacte de mare valoare. Natalia Intotero a anunţat că se lucrează la modificarea legislaţiei privind paza şi securitatea instituţiilor muzeale şi a altor entităţi care deţin obiecte de patrimoniu cultural. "Suntem în proces de modificare a cadrului legislativ pentru a asigura securitatea corespunzătoare a patrimoniului cultural al României", a declarat ministrul. Această reformă legislativă este crucială pentru a preveni pierderi viitoare şi pentru a garanta că tezaurul cultural al României este protejat în mod corespunzător.

• Inventarierea patrimoniului cultural mobil

În paralel, a fost demarată o inventariere naţională a patrimoniului cultural mobil, procedură care nu a mai fost realizată efectiv până acum, potrivit ministrului. La acest proces participă şi instituţii precum Banca Naţională a României şi Biserica Ortodoxă Română, care au în custodie obiecte de patrimoniu. "Niciodată nu s-a făcut o inventariere efectivă, ci doar prin ceea ce s-a raportat. Colegii sunt deja în teren pentru a realiza această verificare esenţială", a explicat Intotero.

• Responsabilitatea Muzeului Naţional de Istorie a României

Ministrul a precizat că responsabilitatea organizării expoziţiei şi asigurarea obiectelor expuse au revenit Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), nu Ministerului Culturii. "MNIR a fost instituţia care a decis organizarea expoziţiei, a purtat discuţiile cu muzeul olandez şi a încheiat poliţele de asigurare. Din acest motiv, în prezent, astfel de expoziţii sunt blocate până la adoptarea unor noi reglementări", a afirmat ministrul.

În plus, Ministerul Culturii aşteaptă raportul Corpului de Control al primului ministru privind incidentul de la Assen, menţionând că, din informaţiile publice disponibile, reevaluările şi asigurările unor piese nu s-au făcut conform prevederilor legale.

• Un furt cu impact major asupra patrimoniului naţional

Incidentul grav a avut loc pe 25 ianuarie 2025, când din cadrul expoziţiei de la Muzeul Drents au fost furate patru artefacte extrem de valoroase: coiful de aur de la Coţofeneşti, datat în secolele V-IV î.Hr., şi trei brăţări dacice din aur, descoperite la Sarmizegetusa Regia, datând din secolul I î.Hr. Aceste piese fac parte din patrimoniul naţional al României şi sunt considerate comori de o valoare inestimabilă. Ministerul Culturii a anunţat la acea dată că autorităţile române colaborează cu cele olandeze pentru recuperarea obiectelor şi identificarea făptaşilor.