Ministerul de Externe se transformă în poliţia presei

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) se va transforma, în cursul acestui an, în Poliţie a presei, după ce va finaliza achiziţia demarată în 10 iunie cu privire la un sistem IT bazat pe Inteligenţă Artificială, care va monitoriza în timp real conţinutul online de pe platformele de social media, site-uri de ştiri, blog-uri, dar şi conturile celor mai influenţi influenceri - jurnalişti, celebrităţi şi demnitari - şi care va stoca lunar un volum minim de date de 500GB. Inclusiv date cu privire la utilizatorii, site-urile, jurnaliştii, dar şi influencerii care au transmis informaţiile respective.

Scopul achiziţiei de 3,2 milioane lei pare unul nobil la prima vedere, probabil legat de siguranţa naţională, care a fost aprins dezbătută recent de Parlamentul European şi care priveşte detectarea, analizarea şi combaterea dezinformării şi a propagandei. Numai că sistemul respectiv, după ce va analiza şi verifica conţinutul online, va determina originea acestuia, va crea profile şi date statistice şi va furniza mai multe date metrice, ceea ce poate fi ulterior foarte uşor folosit în supravegherea individuală a jurnaliştilor şi a influencerilor respectivi.

Un aspect important care nu apare în caietul de sarcini este cine va stabili dacă un conţinut este ştire falsă sau nu. Din ceea ce înţelegem, această etichetare a informaţiilor este lăsată la bunul plac al Inteligenţei Artificiale, pe baza datelor de informaţii corecte cu care va fi alimentată de funcţionarii Ministerului de Externe.

Practic, MAE va spune ce informaţii sunt corecte şi, pe baza lor, Inteligenţa Artificială va determina care dintre aceste informaţii au fost transmise distorsionat sau cu conţinut total schimbat de către piaţa mass-media.

Mai mult, nu se ştie cine va oferi protecţia datelor colectate cu privire la site-uri şi jurnalişti, atât timp cât MAE a convenit să facă parte din cloud-ul guvernamental, unde bazele de date vor fi conectate cu cele ale altor autorităţi ale statului. Mai ales că, aşa cum rezultă din caietul de sarcini al achiziţiei, vor fi create profiluri ale influencerilor şi autorilor de conţinut media, conţinut ce va fi semnalat ca ştire falsă sau dezinformare de către AI, vor fi stabilite cele mai active profile şi site-uri, cele mai accesate şi cele mai influente site-uri, precum şi articolele şi cuvintele cheie vizate.

• Grupul de Comunicare Strategică, supraveghetorul presei în pandemie

Nu asistăm la prima încercare a statului român post-decembrist de monitorizare a presei. Prima a avut loc în timpul pandemiei, când la nivelul guvernului Orban s-a constituit un Grup de Comunicare Strategică în acest sens, care se ocupa de comunicarea oficială a datelor şi informaţiilor legate de Covid-19 şi de vaccinare şi care avea menirea să combată ştirile false de pe reţelele de socializare şi din mass-media. Pe baza ştirilor false decelate de membrii acestui grup, ANCOM a dispus închiderea, în perioada pandemiei, a mai multor site-uri, printre care se numără stiridemoment.ro, breackingnews.xyz, romania-veche.ro, justitiarul.ro, bpnews.ro.

Nu s-a ştiut niciodată cine au fost persoanele care au făcut parte din Grupul de Comunicare Strategică, singurul lucru oficial comunicat fiind că din grup fac parte experţi în comunicare ai următoarelor instituţii: Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Transporturilor, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul General al Poliţiei Române, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Ulterior, în Grupul de Comunicare Strategică au fost cooptaţi şi câteva cadre didactice din cadrul Facultăţii de Jurnalism, dar niciun jurnalist. Mai mult, la finalul activităţii desfăşurate nu există niciun raport public cu privire la activitatea desfăşurată de membrii Grupului de Comunicare Strategică în timpul pandemiei.

• Inforadar - platformă de monitorizare deservită de angajaţii MApN

După declanşarea ilegală de către Federaţia Rusă a războiului din Ucraina, pe site-ul oficial al Ministerului Apărării Naţionale s-a intensificat secţiunea numită Inforadar, în care un grup de angajaţi analizează ştirile false apărute în legătură cu achiziţiile de armamente, deplasarea trupelor române sau echipamentelor militare, în legătură cu recrutările şi încorporările sau cu evenimentele din Marea Neagră şi reacţionează imediat cu articole pe site în care demontează ştirea falsă.

Numai că, în cele două cazuri de mai sus, toată această analiză a fost efectuată strict de oameni, care nu au urmărit în masă toate publicaţiile, toate articolele, toţi jurnaliştii şi toţi influencerii, aşa cum se pare că ar urma să facă Inteligenţa Artificială pentru Ministerul Afacerilor Externe.

Referitor la ceea ce se întâmplă pe secţiunea Inforadar, general de brigadă Constantin Spînu, purtător de cuvânt al MApN şi coordonator al Inforadar, a declarat pentru ziarul BURSA: "Nu avem niciun soft privind monitorizarea ştirilor false. Nu toate ştirile sunt false. Există şi ştiri mai puţin documentate sau unde nu s-a înţeles exact mesajul transmis de minister. În aceste cazuri am contactat jurnalistul sau publicaţia respectivă pentru a îndrepta erorile sau am trimis un drept la replică. Platforma Inforadar funcţionează din anul 2019 şi filosofia adoptată este conform cerinţelor NATO. Monitorizăm zilnic, 24 din 24 de ore, cam tot ce se întâmplă privind ştirile publicate în mass-media legate de domeniul nostru de activitate. Verificarea ştirilor respective o realizăm prin Centrul de Monitorizare mass-media constituit în cadrul ministerului, centru deservit de zece oameni. Am dezvoltat şi o aplicaţie care este folosită doar de angajaţii MApN, cu credenţiale verificate, pentru a ne asigura că nu se conectează alte persoane la baza de date a Centrului de Monitorizare a mass-media. Reiterez însă, că, în acest moment, MApN nu are niciun soft, nici măcar de genul celui pe care doreşte să îl achiziţioneze Ministerul Afacerilor Externe, dar nu excludem ca pe viitor să ne mărim eficienţa activităţii desfăşurate în noul context geostrategic şi al provocărilor permanente din domeniul informării cetăţenilor. Precizez că, în urma activităţii desfăşurate de Centrul de Monitorizare a mass-media şi de platforma Inforadar, deşi avem o bază de date cu site-urile care se ocupă doar de lansarea ştirilor false, nu am solicitat ANCOM ca site-urile respective să fie închise, cum am văzut că au făcut alte instituţii în pandemie, în timpul stării de urgenţă".

Constantin Spînu ne-a precizat că există patru tipuri de narative recurente cu care se confruntă angajaţii MApN. Primul se referă la activităţile legal desfăşurate de MApN în zona actualizării bazelor de date a rezerviştilor, activităţi care sunt taxate de unele site-uri drept acţiuni care pregătesc mobilizarea generală a cetăţenilor pentru intrarea în conflict cu Federaţia Rusă. De aceea, cei de la Inforadar au fost nevoiţi să arate în ce constă această activitate şi de ce nu se poate vorbi despre vreo legătură cu mobilizarea generală. Un alt narativ recurent este cel privind deplasările de trupe şi echipamente militare pe şosele şi pe calea ferată.

"Avem în ţara noastră 5000 de militari aliaţi, plus militarii noştri, care trebuie să se instruiască permanent şi pentru acest lucru trebuie să se deplaseze în anumite poligoane sau zone, unde participă şi la exerciţii comune. Asta nu înseamnă că forţele respective se pregătesc pentru a intra în conflict cu cineva şi nici că ele se deplasează către Ucraina sau către Republica Moldova", ne-a transmis general de brigadă Constantin Spânu, care ne-a mai spus că, în această perioadă, s-au intensificat din partea celor care răspândesc ştiri false narativele privind o prezenţă militară română în Republica Moldova.

Purtătorul de cuvvânt al MApN a menţionat că, în afara monitorizării şi combaterii şririlor false, platforma Inforadar de pe site-ul ministerului are şi un rol de educare a cetăţenilor, dar şi a jurnaliştilor cu privire la activitatea din domeniu, prezentând studii, articole şi postări prin care toţi cei interesaţi să înveţe cum să facă diferenţa între o ştire falsă şi una reală.

• MediaSind solicită comisie parlamentară de anchetă privind achiziţia demarată de MAE

Referitor la achiziţia derulată de Ministerul Afacerilor Externe, Cristian Godinac, preşedintele executiv al Federaţiei Fair-MediaSind, ne-a spus:

"La fel ca în cazul programului Pegasus, constatăm că din ce în ce mai mult autorităţile au un apetit deosebit faţă de activitatea jurnaliştilor. Sub diferite pretexte, în acest caz pentru a combate ştirile false-fake news, sau în alte cazuri pentru a apăra siguranţa naţională, politicienii caută permanent instrumente pentru a limita, de fapt, libertatea de exprimare şi, implicit, dreptul constituţional al publicului de a fi informat. În ceea ce priveşte programul Big Brother de monitorizare a activităţii jurnaliştilor români care va fi achiziţionat pe multi bani publici de către MAE, MediaSind va solicita Parlamentului o comisie de anchetă din care să facă parte şi experţi externi care să verifice dacă instituţia publică respectă normele europene privind interdicţia statelor UE de a achiziţiona programe care sunt folosite în scopul de a interfera sau influenţa, direct sau indirect, cu politicile editoriale şi deciziile celor care furnizează media".

Reprezentanţii Federaţiei Fair-MediaSind s-au aflat zilele trecute la Bruxelles, unde, împreună cu conducerea Federaţiei Europene a Jurnaliştilor, a înaintat o petiţie către Consiliul European prin care cere protejarea, în Actul European privind libertatea mass-media, a jurnaliştilor împotriva programelor spion şi a supravegherii, precum şi protejarea surselor jurnaliştilor.

Ne-am fi aşteptat ca o astfel de iniţiativă de achiziţionare a unui astfel de soft să vină din partea Ministerului Afacerilor Interne, din partea Ministerului Apărării Naţionale sau din partea Serviciului Român de Informaţii, dar nu din partea MAE.

Dar nimic nu ar trebui să ne surprindă atât timp cât, în ultimele strategii naţionale de apărare, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a stabilit că există riscuri ridicate privind mass-media şi reţelele de socializare cu privire la transmiterea ştirilor false. Practic, prin strategia aprobată de CSAT s-a dat mână liberă oricărei autorităţi a statului în privinţa combaterii acestui fenomen prin orice mijloc, inclusiv prin monitorizarea permanentă a presei aşa cum se pare că se pregăteşte să o facă Ministerul Afacerilor Externe.

Mai mult, în Carta Albă a Apărării, un alt document aprobat de CSAT, se arată că ştirile false (fake-news) şi acţiunile informative ostile reprezintă o provocare cu incidenţă asupra domeniului politico-militar, deoarece sunt derulate atât în scopul influenţării percepţiei sociale şi afectării încrederii populaţiei în instituţiile statului, cât şi pentru obţinerea de informaţii necesare pentru influenţarea procesului decizional. De aceea, documentul respectiv solicită măsuri pentru monitorizarea site-urilor care propagă astfel de ştiri şi combaterea lor rapidă.

"Evoluţiile cu implicaţii de ordin securitar, accentuate de pandemia de Covid-19, din domeniul gestionării riscurilor şi ameninţărilor din mediul virtual, ne impun, cu necesitate, crearea şi dezvoltarea de capabilităţi specializate, la nivelul Forţelor Armate, pentru contracararea agresiunilor informaţionale, a propagandei cu scop destabilizator şi campaniilor de tip hibrid", se precizează în Carta Albă a Apărării, document adoptat de guvernul Orban în cursul anului 2020, cu implementare în perioada 2020-2024.

• Achiziţia derulată de MAE încalcă poziţiile recente ale Parlamentului European

Toată această situaţie apare în contextul în care, săptămâna trecută, Parlamentul European a dezbătut şi votat două texte privind limitele utilizării Inteligenţei Artificiale şi privind limitele monitorizării jurnaliştilor.

În contextul dezbaterii raportului comisiei parlamentare PEGA care a analizat datele scandalului Pegasus - aplicaţie prin care au fost spionaţi de propriile state peste 180 de jurnalişti şi peste 50.000 de persoane - eurodeputatul român Ramona Strugariu, membru al grupului politic Renew Europe, a declarat: "Fosta Securitate comunistă din România se ocupa cu spionarea fiecărei voci libere şi a vieţii private, inclusiv în locuinţele oamenilor. Aveam pereţi subţiri şi «vecini» care ascultau din apartamentul de alături. Astăzi, în Uniunea Europeană, avem din nefericire cazuri în care cu mijloace mult mai moderne autorităţile fac acelaşi lucru. Este cea mai antidemocratică acţiune a unui guvern. (...) Pegasus Project a arătat că în lume cel puţin 180 de jurnalişti au fost spionaţi cu acest program. Europa poate aluneca pe o pârtie periculoasă şi fără căi de întoarcere prea curând, dacă tocmai pe cei aflaţi în slujba adevărului şi interesului public îi punem în pericol. Avem acum pe masă Actul European pentru libertatea presei care ne permite să acţionăm şi să punem în practică recomandările din raportul comisiei PEGA. Acolo, negru pe alb, trebuie să spunem că este interzis să spionăm jurnalişti, că le respectăm independenţa editorială şi că nu îi obligăm să îşi dezvăluie sursele. Este pasul esenţial pe care putem şi trebuie să îl facem acum pentru siguranţa jurnaliştilor, pentru că este şi siguranţa democraţiilor noastre".

Situaţia este cu atât mai gravă cu cât sistemul IT bazat pe Inteligenţa Artificială ce va fi achiziţionat de Ministerul Afacerilor Externe va permite filtrarea datelor stocate în funcţie de subiect/categorie, cuvinte cheie, canal media, nume utilizatori, perioade de timp (azi, ieri, săptămâna/luna trecuta, etc.), sentiment, limbă, ţară, etichete, etc.

"Sistemul va atribui automat tipul stării emoţionale induse de un articol (pozitiva, negativa, neutra) cel puţin în limbile română şi engleză, şi va permite analiza acestora în funcţie de canalul media, tendinţe, subiecte, etc. (..) Totodată, ofertantul va trebui să prezinte dovezi clare de existenţă la momentul ofertării a modulului de analiză a stării emoţionale induse de un articol şi pentru minim limbile spaniolă, italiană, rusă, franceză, germană portugheză, maghiară, ce vor putea fi achiziţionate de MAE, ulterior finalizării şi punerii în producţie a instrumentului IT", se arată în caietul de sarcini.

Or, tocmai referitor la starea emoţională, Parlamentul European a adoptat miercuri propunerea privind reglementarea utilizării IA, document prin care introduce interdicţia monitorizării stării emoţionale de către Inteligenţa Artificială. Este adevărat că actul respectiv nu este în vigoare; el ar urma să intre în vigoare în anul 2026, în cazul în care în cadrul trialogului dintre Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul Uniunii Europene, amendamentele introduse şi aprobate de deputaţii europeni vor rămâne în textul final.

Mai menţionăm că termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare la această licitaţie este 17 iulie 2023. În aceeaşi zi va avea loc şi şedinţa de deschidere a ofertelor. Evaluarea tehnică şi evaluarea financiară au termen maxim de finalizare 10 octombrie 2023, după care ar urma să fie desemnat câştigătorul achiziţiei.

Până la închiderea ediţiei, nu am primit niciun răspuns la solicitarea de informaţii făcută Ministerului Afacerilor Externe pe marginea achiziţiei demarate de fosta conducere.