Ministerul de Finanţe a planificat împrumuturi din piaţa internă în valoare de 5,06 miliarde de lei, în luna octombrie, pentru acoperirea deficitului bugetar şi rostogolirea datoriei publice. După ce în luna august ritmul împrumuturilor realizate de Finanţe a fost mai lent, în septembrie Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 6,2 miliarde de lei pe piaţa internă, cu 37% peste volumul programat.
Florin Cîţu, ministrul Finanţelor, a promis miercuri mai multă transparenţă în privinţa împrumuturilor realizate de MFP. În acest sens, ministrul ar urma să ţină în fiecare zi de luni a săptămânii câte o conferinţă de presă în care va anunţa cât doreşte să împrumute MFP în săptămâna respectivă pentru finanţarea deficitului bugetar, la ce scadenţe, iar ulterior dobânzile la care s-au contractat creditele. Ministerul de Finanţe se împrumută din piaţa locală în fiecare luni şi joi.
"Toate aceste sume pe care le împrumutăm au legătură cu deficitul bugetar. Tot în acest proces de transparentizare am trimis fiecărui senator şi deputat, şi voi trimite în continuare, execuţia (bugetară) lunară. (...) În aceste conferinţe de presă voi explica cetăţenilor execuţia bugetară pentru a vedea unde se duc banii pentru acest deficit bugetar", a precizat Cîţu.
Suma uşor mai mare decât deobicei programată de MFP a fi atrasă din piaţa internă în octombrie este explicată de faptul că luna asta ajung la scadenţă obligaţiuni guvernamentale emise pe piaţa internă de 9,3 miliarde de lei.
"Spre deosebire de lunile anterioare, în octombrie Ministerul Finanţelor Publice ar putea furniza lichiditate în sistemul bancar pe net, dacă volumul împrumuturilor contractate va fi relativ apropiat de suma menţionată în prospectul de emisiune", arată analiştii BCR într-o analiză.
În septembrie, rezervele valutare ale Băncii Naţionale a României (BNR) au scăzut cu peste 3 miliarde de euro după rambursarea de 2 miliarde de euro (circa 10 miliarde de lei) din emisiunea de obligaţiuni din septembrie 2013 a Finanţelor. În luna noiembrie MFP are de plătit scadenţe de 925 milioane de lei, iar în decembrie de 1,16 miliarde de lei.
"Ieşiri de 3.484 milioane euro, reprezentând serviciul datoriei publice externe din luna septembrie a.c. în sumă de 2.171 milioane de euro (inclusiv rambursarea emisiunii de obligaţiuni denominată în euro din septembrie 2013 a Ministerului Finanţelor Publice, în sumă de 2.093 milioane euro), modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit şi altele", se arată în comunicatul BNR privind evoluţia rezervelor valutare în luna septembrie.
De menţionat şi faptul că România plăteşte printre cele mai ridicate dobânzi la împrumuturi din UE, iar cheltuielile statutul cu dobânzile sunt aşteptate de Comisia Europeană să treacă de 3 miliarde de euro în acest an şi să ajungă la 3,9 miliarde de euro anul viitor, cel mai rapid avans al costurilor cu datoria publică din UE, un plus de 26%. Spre deosebire, Ministerul de Finanţe se aşteaptă la o stagnare a costurilor cu dobânzile în 2021, asta după ce în primele 8 luni din an comparativ cu primele 8 luni din 2019 cheltuielile cu dobânzile ale statului s-au majorat cu 23%.