Ministerul de Finanţe va supraveghea companiile de stat

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) urmează să elaboreze un sistem de monitorizare a performanţei întreprinderilor publice şi a riscurilor bugetare, a cărui operare va trebui să înceapă până la sfârşitul acestui an, potrivit unui memorandum semnat de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, şi transmis către alte ministere, văzut de ziarul BURSA.

Structurile coordonate de ministrul bugetului sunt cele care ar urma să exercite atribuţiile care revin MFP, se precizează în document.

Liviu Voinea ne-a explicat că bugetele companiilor controlate de stat vor deveni parte a bugetului general consolidat, ceea ce face necesară urmărirea, de către Ministerul de Finanţe, a modului în care acestea realizează execuţia bugetară.

"Până acum, Ministerul Finanţelor Publice doar aviza bugetele întreprinderilor publice. Banca Mondială ne-a solicitat să urmărim modul în care se derulează procesul de guvernanţă corporativă în aceste întreprinderi", ne-a declarat domnia sa.

Ministrul delegat pentru Buget, care a refuzat să ofere mai multe detalii despre memorandum, a mai precizat că, în prezent, autorităţile derulează o analiză a modului în care Ordonanţa de Urgenţă nr. 109/2011 a fost implementată.

OUG 109/2011 este documentul pe baza căruia au fost numiţi manageri privaţi la companiile de stat.

"Având în vedere disponibilitatea Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) de a sprijini România în realizarea reformelor destinate accelerării creşterii economice şi asigurării unei sustenabilităţi financiare, în competarea celui de-al treilea pachet de finanţare multilaterală, de tip preventiv convenit recent cu FMI şi UE, în prezent este în curs de pregătire cu BIRD o nouă serie de două împrumuturi de dezvoltare de politici (de tip DPL). Primul împrumut urmează a fi contractat în prima parte a anului 2014, iar cel de-al doilea în prima parte a anului 2015", se afirmă în memorandumul transmis de ministrul pentru Buget.

Împrumuturile de tip DPL vizează consolidarea managementului bugetar, respectiv gestionarea datoriei şi calitatea cheltuielilor publice, şi performanţa întreprinderilor publice, pe de o parte, şi îmbunătăţirea funcţionării pieţelor de capital, energie şi a proprietăţilor, pe de alta, arată oficialul MFP.

Primul împrumut pentru sprijin bugetar, în valoare de 750 milioane euro, a fost aprobat de Banca Mondială pe 22 mai.

Printre măsurile de reformă care vor trebui să însoţească acest acord se numără, potrivit lui Liviu Voinea, îmbunătăţirea performanţelor întreprinderilor publice, respectiv întărirea rolului de acţionar al statului, demers cu rol complementar faţă de politicile urmărite prin OUG 109/2011.

Memorandumul presupune concentrarea exclusivă din partea reprezentanţilor statului asupra creşterii performanţelor financiare şi economice ale întreprinderilor publice şi asupra impulsionării acestor active, astfel încât să ceeze valoarea atât pentru stat, cât şi pentru cetăţeni. De asemenea, responsabilităţi fiecărei entităţi care are atribuţii privitoare la exercitatea rolului de acţionar al statului ar urma să fie clarificate, conform documentului.

Autorităţile publice tutelare, respectiv ministerele de resort, vor trebui să numească reprezentanţii statului la Adunările Generale ale Acţionarilor companiilor de stat, să propună candidaţi pentru funcţiile de membru în Consiliile de Administraţie sau de Supraveghere ale acestora, să negocieze cu ei contractele de mandat şi criteriile de performanţă şi să asigure stabilitatea acestor consilii, precum şi a mandatului de administrare, se stipulează în memorandum.

"Membrii Consiliului ar trebui să poată să îşi încheie mandatele şi, cum ei au rol de profesionişti, nici numirea, nici revocarea lor nu ar trebui să se producă din motive politice", subliniază Liviu Voinea.

• Ministerelor de resort li se va interzice să intervină în activitatea curentă a întreprinderilor publice

De asemenea, ministerele prin intermediul cărora statul îşi exercită rolul de acţionar majoritar ar trebui să evalueze periodic activitatea Consiliilor de Supraveghere şi/sau Administraţie, să elaboreze rapoarte anuale cu privire la activitatea întreprinderilor publice aflate sub tutela lor şi să realizeze instrucţiuni pentru personalul lor cu privire la modul în care trebuie să exercite aceste funcţii.

În plus, acestora le va fi interzis să intervină în activitatea de administrare şi conducere cotidiană a companiilor pe care le controlează, potrivit memorandumului.

Ministerului Finanţelor Publice îi revine răspunderea pentru procesul de bugetare a întreprinderilor publice, care presupune avizarea bugetelor anuale individuale, revizuirea, în numele Guvernului, a planurilor de investiţii semnificative şi a necesarului de împrumuturi, precum şi pentru emiterea propunerilor de politici de dividende şi recapitalizare şi/sau parametrii acesteia.

MFP va fi responsabil şi de monitorizarea performanţelor generale ale companiilor de stat, care presupune inclusiv evaluarea riscurilor financiare, şi de întocmirea raportului consolidat. În baza acestui raport, Finanţele vor formula recomandări cu privire la evoluţia financiară a întreprinderilor publice, pe care le vor transmite ministerelor de resort.

MFP va mai avea, în rândul atribuţiilor, să monitorizeze implementarea OUG 109/2011 şi a altor acte normative aplicare întreprinderilor publice, cu privire la selecţia managementului şi a membrilor organelor de administrare şi a modificărilor intervenite în structura acestora, şi să propună un set de indicatori-cheie de performanţă prin intermediul căruia să evalueze perfomanţa ministerelor de resort atât în aplicarea ordonanţei privind guvernanţa corporativă, cât şi în exercitarea rolului de acţionar al statului.

Rămâne de văzut în ce măsură prevederile memorandumului vor fi puse în aplicare, în condiţiile în care, de când a început aplicarea OUG 109/2011, au existat numeroase reclamaţii privind numirea pe criterii politice a managerilor care ar trebui să fie privaţi, precum şi privind intervenţia autorităţilor în modul în care aceştia îşi desfăşoară activitatea.

Ministerul Transporturilor s-a descurcat cel mai slab, când a fost vorba să asigure stabilitatea Consiliilor de Administraţie ale companiilor din portofoliul său. CFR şi Tarom au fost cele mai "lovite", acestea trecând prin mai multe schimbări aproape în întregime ale conducerii. Săptămâna trecută, a venit rândul să fie "decapitată" întregul CA al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, potrivit unui comunicat transmis de Fondul Proprietatea, care reclamă că AGA s-ar fi ţinut fără respectarea condiţiilor legale, iar numirea conducerii interimare s-a făcut cu nerespectarea OUG 109/2011.

Nici celelalte ministere prin care statul îşi exercită rolul de acţionar la companiile publice nu au fost lipsite de reproşuri din partea fondului.

Citând memorandumul, nu putem decât să ne întrebăm dacă va putea Liviu Voinea să pună punct intervenţiilor unora dintre colegii domniei sale în modul în care sunt conduse întreprinderile publice.