MINISTERUL ENERGIEI FACE PROPUNERI CONTROVERSATE PENTRU CONDUCEREA PROVIZORIE Hidroelectrica - de la guvernanţa corporativă, înapoi la numiri politice

Actualizare 11: 34 După cinci ani, Curtea de Apel Bucureşti închide definitiv insolvenţa Hidroelectrica

După aproape cinci ani de la deschiderea procedurii de insolvenţă a Hidroelectrica, Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat decizia nr. 125 din 30 martie 2017 în dosarul 22456/3/2012 prin care a închis definitiv procedura insolvenţei celui mai important producător de energie din ţara noastră, potrivit unui comunicat de presă al Euro Insol remis Redacţiei.

Euro Insol transmite: "Situaţia dezastruoasă în care se găsea Hidroelectrica la momentul formulării cererii de deschidere a procedurii, având pierderi cumulate de peste 170 milioane Euro în exerciţiile financiare 2011 - 2012, datorii de peste 1,1 miliard Euro şi o trezorerie netă negativă de 782 milioane lei, s-a datorat unui cumul de factori care au fost relevaţi de administratorul judiciar în Raportul privind cauzele şi împrejurările insolvenţei Hidroelectrica".

La data deschiderii procedurii insolvenţei, Hidrolectrica era parte într-un număr de 11 contracte bilaterale de furnizare a energiei electrice, extrem de păguboase pentru societate şi care nu puteau fi încetate de Hidroelectrica datorită clauzelor extrem de dezavantajoase. Aceste contracte bilaterale au generat în perioada 2006-2012 o pierdere financiară de 4.874.746.999 lei (aproximativ 1,100,000,000 EUR). Toate aceste contracte erau prelungite prin acte adiţionale mult anterior datei de expirare (cu aproximativ cinci ani înainte), ajungându-se la situaţia în care, cele mai importante contracte din punct de vedere al cantităţii de energie livrată (7.222.305 MW cantitate livrată în 2011 dintr-un total de 12.891.972 MW livraţi prin contracte bilaterale, reprezentând deci o pondere de aproximativ 56%) cum erau cele încheiate cu Energy Holding, Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie şi Alro, să fie prelungite până în anul 2018 sau chiar 31.12.2019, potrivit sursei citate.

O altă cauză a insolvenţei au reprezentat-o contractele de întrajutorare în care Hidroelectrica era parte şi care aveau că obiect cumpărarea energiei de la alţi producători, mai scumpi (Nuclearelectrica, Termoelectrica, Complexul Energetic Turceni, Complexul Energetic Rovinari, Electrocentrale Deva). În perioada 2009 - 2011 Hidroelectrica a cumpărat energie la un preţ mediu de achiziţie de 153 lei/Mwh de la Nuclearelectrica şi 215 lei/Mwh de la producătorii în centrale termoelectrice, în condiţiile în care în contractele bilaterale preţul de vânzare al energiei electrice se situa în jurul valorii de 130 lei/MWh, înregistrând astfel o pierdere de 137 milioane Euro doar în cei 3 ani.

În comunicat se mai arată: "De asemenea, la data formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei, Hidroelectrica înregistra cheltuieli enorme cu personalul, pentru anul 2011 cheltuiala fiind de peste 100.000.000 Euro, în condiţiile în care anul 2011 a fost un an secetos şi pe cale de consecinţă producţia a înregistrat o scădere semnificativă (numai 14,71 TWh produşi în anul 2011 faţă de 19,85 TWh în anul 2010), tradusă într-o scădere drastică a unor venituri oricum insuficiente pentru susţinerea activităţii. Cheltuielile cu personalul erau supradimensionate în principal datorită faptului că veniturile încasate de salariaţi erau compuse în proporţie de doar 41% din salariu, restul de 59% fiind reprezentate de diverse sporuri, prime, ajutoare şi alte facilităţi".

O altă cauză a insolvenţei a reprezentat-o vânzarea unei părţi însemnate de energie la preţul reglementat de ANRE, care nu acoperea costul de producţie. În 2011, ANRE a impus un preţ de vânzare a energiei electrice pe piaţă reglementată de 98,4 lei/MWh, în condiţiile în care costul de producţie a fost în acelaşi an 111,82 lei/Mwh. Cantitatea de energie electrică livrată de Hidrolectrica în piaţă reglementată a fost de 3,87 TWh în anul 2011, respectiv 27% din producţia proprie, ceea ce înseamnă că o treime din energia electrică produsă a fost vândută în pierdere, sub costul de producţie cu aproximativ 20%.

În condiţiile în care nivelul producţiei de energie electrică a scăzut în mod dramatic datorită condiţiilor de secetă de la nivelul anului 2011 şi în condiţiile în care şi în anul 2012 Hidroelectrica s-a confruntat cu aceleaşi condiţii de secetă, producţia a atins un minim istoric (12 Twh pentru 2012, faţă de 19,85 Twh în anul 2010). Cu toate acestea, pentru anul 2012 ANRE stabilea un preţ al energiei pe piaţă reglementată de numai 72,27 lei/Mwh, în condiţiile în care costul bugetat era de 125 lei/Mwh, ceea ce a condus la o diferenţa de 52,73 lei/Mwh (costul fiind cu aproximativ 73% mai mare decât preţul de vânzare). Mai mult, ANRE a sporit obligaţiile Hidroelectrica în piaţă reglementată în anul 2012, de la 4,5 la 5,5 Twh, ceea ce la un preţ 72,27 lei/Mwh şi un cost de 125 lei/Mwh a condus la o pierdere de circa 290 milioane lei.

Tot din anul 2011, costurile cu apă uzinată au crescut cu 323%, că efect al aplicării HG nr. 1202/2.12.2010 privind actualizarea cuantumului contribuţiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă. Dacă până în anul 2010 inclusiv, preţul apei uzinate era de 0,26 lei pentru o mie de metri cubi, prin actul normativ menţionat preţul a crescut la 1,10 lei pentru o mie de metri cubi. Cheltuiala cu apă uzinată reprezintă una dintre cele mai importante componente ale costurilor pe care le implică producţia de energie electrică (aproximativ o treime din cost) iar faptul majorării cuantumului contribuţiei specifice a crescut costurile Hidroelectrica cu 60 milioane Euro în anul 2011.

La momentul formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei, Hidroelectrica era de asemenea implicată în raporturi contractuale dezavantajoase cu filialele sale, Hidroserv. Totodată, Hidroelectrica susţinea financiar obiective de investiţii de amploare, cu componentă hidroenergetica redusă, promovate înainte de anul 1990 de către Ministerul Energiei Electrice şi Consiliul Naţional al Apelor, pentru că, ulterior, pe baza de acte normative, sarcina finanţării şi finalizării acestora să revină Hidroelectrica împreună cu ministerele de resort. Deşi în teorie, contribuţia diverselor ministere de resort la finanţarea acestor obiective era o obligaţie legală, în realitate, Hidroelectrica a ajuns să finanţeze exclusiv aceste lucrări, deşi investiţiile în discuţie nu îmbunătăţesc randamentul activităţii sale de producţie, având cu totul alte scopuri şi finalitate.

La dezechilibrul patrimonial major al debitoarei a contribuit şi managementul defectuos, concretizat în decizii manageriale cu impact negativ în poziţia financiară şi în performanţele Hidroelectrica, cum ar fi stabilirea preţurilor în contractele bilaterale sub preţul de cost şi prelungirea acestor contracte dezavantajoase.

Seceta severă din anul 2011 care a condus la o scădere importantă a cifrei de afaceri şi implicit a încasărilor, nu a determinat la nivelul managementului o reacţie adecvată în sensul restructurării corespunzătoare a cheltuielilor care să ţină cont de aceste aspecte. Mai mult, anumite cheltuieli, printre care şi cheltuielile cu personalul, au avut o evoluţie crescătoare care nu numai că prin ele însele au condus la datorii pentru stingerea cărora erau necesare ieşiri de numerar, dar au creat şi consecinţe fiscale majore.

Măsurile de eficientizare luate în procedura de insolvenţă au condus la revirimentul companiei de stat. După doar un an de insolvenţă Hidroelectrica anunţă în anul 2013 un profit de 202 milioane Euro şi în anul 2014 un profit record de aproape 300 milioane euro, reuşind în acest interval de timp să-şi reducă datoria cu 82 %, respectiv de la 4,3 miliarde lei la 775 milioane lei.

După ce în iunie 2013 Tribunalul Bucureşti a închis procedura insolvenţei prin sentinţa nr. 6482/26.06.2013, constatând că Hidroelectrica şi-a achitat datoriile din planul de reorganizare propus şi implementat de administratorul judiciar, în februarie 2014 Hidroelectrica a reintrat în insolvenţă, urmare deciziei 456 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti. Hidroelectrica devenise la acel moment o companie profitabilă, singurul motiv pentru reintrarea în insolvenţă fiind judecarea pe fond a contestaţiilor traderilor de energie, ale căror cauze au fost trimise spre rejudecare de către Curtea de Apel Bucureşti. Până la prima închidere a procedurii insolvenţei în iunie 2013 administratorul judiciar denunţase toate contractele dezavantajoase pentru Hidroelectrica (inclusiv contractele cu traderii de energie) şi renegociase 487 de contracte în care Hidroelectrica era parte.

Întoarsă la Tribunalul Bucureşti exclusiv pentru judecarea contestaţiilor şi acţiunilor traderilor, procedura insolvenţei a continuat cu o lupta acerbă în instanţa între traderi şi Hidroelectrica, miza fiind 3,2 miliarde lei pe care traderii le solicitau cu titlu de despăgubiri de la Hidroelectrica pentru denunţarea contractelor de vânzare energie.

Remus Borza i-a declarat coordonatorului procesului de reorganizare al Hidroelectrica şi practician coordonator al EURO INSOL până în ianuarie 2017: "În perioada 2013-2016 HIDROELECTRICA a raportat un profit cumulat de 1 miliard euro şi o EBIDA anuală de 500 milioane euro. În insolvenţă, valoarea de piaţă a companiei s-a dublat de la 2 miliarde de euro în 2012 la 4 miliarde de euro în 2016. Insolvenţa Hidroelectrica a consemnat o premieră absolută şi anume plata integrală a creanţelor la valoare nominală. Insolvenţa Hidroelectrica a răsturnat eternă paradigmă că statul este un prost administrator. Şi companiile statului pot să genereze încredere, stabilitate şi profit dacă managementul acestor companii este încredinţat unor oameni recomandaţi de competenţe profesionale, capabilităţi manageriale, moralitate şi nu exlusiv de carnetul de partid. Companiile statului administrate corect şi eficient pot să reprezinte veritabile motoare de creştere economică şi piloni de stabilitate socială. Insolvenţa Hidroelectrica a făcut istorie. A arătat o cale extrem de eficientă, deşi dureroasă în costuri sociale, pentru toate companiile aflate în dificultate în efortul de a-şi restructura business-ul, de a-şi creşte competitivitatea într-o piaţă concurenţială. Fiind închisă procedura insolvenţei, se intră în linie dreapta în procesul de listare a Hidroelctrica. În condiţiile în care guvernul va schimbă metodologia de privatizare, vânzarea de către statul român a unui pachet de 15% va aduce în trezoreria Ministerului de Finanţe aproape 1 miliard de Euro, suma ce-i va permite guvernului să se încadreze în ţintă de deficit bugetar de 3 % , asumată pentru 2017".

Conform comunicatului, pentru recăpătarea privilegiilor din contractele bilaterale, traderii au acţionat Hidroelectrica în instanţa în peste 200 de litigii - contestaţii la tabelul de creanţe, acţiuni în despăgubiri, opoziţii la deschiderea procedurii, contestaţii împotriva denunţării contractelor de către administratorul judiciar, recuzări, strămutări, contestaţii în anulare. Toate cauzele au fost respinse de toate instanţele, inclusiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în aproximativ 5 ani de litigii.

(A.C.)

-------------

Ministerul Energiei, care controlează 80% din Hidroelectrica, vrea ca acţionarii să numească un Consiliu de Supraveghere (CS) provizoriu, pentru patru luni, în Adunarea generală din 19 aprilie, care era convocată ca să aleagă un CS pentru un mandat de patru ani, în conformitate cu Ordonanţa de Urgenţă 109/2011 privind guvernarea corporativă a companiilor de stat.

Mai mult, Ministerul a transmis, vineri, şase propuneri de candidaţi, pe listă fiind mai degrabă nume controversate decât specialişti din energie: Ioana Andreea Lambru, secretar general al Guvernului Grindeanu, Horia Marian Gâmbuţeanu, consilier la Secretariatul General al Guvernului, Andreea Negru- Ciobanu, purtător de cuvânt al ministrului Dezvoltării Sevil Shhaideh, Gheorghe Gabriel Gheorghe, fost vicepreşedinte al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, Dorin Liviu Nistoran, director general al Televoice Group SRL, Dan Laurenţiu Tudor, Director General Adjunct în cadrul ELCEN Bucureşti.

Propunerile au uluit piaţa de energie şi au ridicat semne de întrebare cu privire la intenţiile actualei guvernări, în condiţiile în care Ministerul Energiei nu s-a prezentat la Adunarea Generală din ianuarie, care trebuia să numească noii administratori selectaţi în baza ordonanţei privind managementul profesionist.

În ianuarie, propunerile Ministerului de resort erau: Elena Popescu, Romeo Nicu Susanu, Ilinca von Derenthall, Marcel Cobuz, Mihai Daniel Aniţei, Ionuţ Purica.

Şi selecţia respectivă a fost "cu cântec".

La începutul anului, Gabriel Dumitraşcu, fostul şef al direcţiei de privatizare din Ministerul Energiei, care a candidat pentru Consiliul de Supraveghere de la Hidroelectrica, i-a făcut plângere penală lui Victor Vlad Grigorescu, fostul ministru al energiei, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu. Domnul Dumitraşcu a reclamat, atunci, nereguli în desfăşurarea procedurilor de recrutare a conducerii Hidroelectrica.

Acum, Gabriel Dumitraşcu apreciază că propunerile Ministerului pentru CS provizoriu al Hidroelectrica reprezintă un pas înapoi, în parcursul spre performanţă şi listare a companiei.

Domnia sa ne-a declarat: "Nu ştiu cât este neputinţă, neştiinţă sau intenţie de politizare (n.r. propunerea înaintată de Ministerul Energiei), dar oricare ar fi cauza, pentru parcursul Hidroelectrica spre performanţă şi listare, este un mare pas înapoi. Se pierde cel mai de preţ capital: încrederea că toţi acţionarii vor acelaşi parcurs spre buna guvernanţă, bazată pe valori etice şi de excelenţă profesională demonstrată, ca premise obligatorii pentru îndeplinirea misiunii de bună administrare".

Fondul Proprietatea, care are un pachet de 20% din Hidroelectrica, dorea numirea unui Consiliu de Supraveghere, în baza legii 111/2016, privind managementul profesionist.

FP a propus-o pe Oana Truţă, pentru un loc în CS.

Greg Konieczny, managerul FP, a transmis, vineri, că speră ca Ministerul să numească un Consiliu de Supraveghere, pentru un mandat de patru ani, în AGA Hidroelectrica din 19 aprilie.

Domnia sa a afirmat: "Ne exprimăm încrederea că finalizarea procedurii de insolvenţă a Hidroelectrica va permite Ministerului Energiei să accelereze listarea companiei, în primul rând, prin asigurarea numirii membrilor unui nou Consiliu de Supraveghere, conform legii 111/2016, pentru un mandat de patru ani, în următoarea AGA a Hidroelectrica, programată pentru 19 aprilie 2017. Aceste noi numiri pentru Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica sunt fundamentale nu doar procesului de listare, dar şi pentru stabilitatea şi dezvoltarea companiei pe termen lung, în calitatea ei de lider pe piaţa energiei din România. Considerăm că perpetuarea inutilă a status quo-ului de interimat pentru Consiliul de Supraveghere al unei companii de o asemenea anvergură aduce riscuri uriaşe pentru acţionarii ei. Aşadar, suntem încrezători că Ministerului Energiei va ţine cont de propunerea noastră şi va vota favorabil pentru numirea noului Consiliu de Supraveghere, conform prevederilor guvernanţei corporative. Consiliul urmează să voteze, la rândul său, printr-o procedură de selecţie transparentă, noua conducere executivă, care este de asemenea necesară stabilităţii companiei atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung".

Domnul Konieczny a adăugat: "Nu în ultimul rând, dorim să subliniem îmbunătăţirea substanţială a situaţiei financiare a companiei, sub administrarea judiciară a Euro Insol, care a supervizat unul dintre cele mai complexe şi de succes programe de restructurare din istoria recentă a României. Hidroelectrica a reuşit astfel să îşi dubleze valoarea de la 2 miliarde euro până la 4 miliarde euro, între 2012 şi 2016, conform evaluărilor independente, şi să înregistreze mai mult de 280 de milioane de euro profit net, în anul 2016, comparativ cu pierderile de 100 de milioane de euro înregistrate în 2012".

În urma acestei reorganizări, Hidroelectrica s-a transformat din cea mai îndatorată companie din ţară în cea mai profitabilă societate, au subliniat reprezentanţii Euro Insol, într-un comunicat.

Hidroelectrica s-a aflat în insolvenţă în perioada iunie 2012 - iunie 2016. După deschiderea procedurii de reorganizare judiciară, administratorul a denunţat contractele încheiate bilateral de producătorul de energie cu "băieţii deştepţi", deoarece prevedeau livrarea de energie a acestor traderi la preţuri mult mai mici decât cele de piaţă.

În decembrie, mandatul actualului Consiliu de Supraveghere a fost prelungit cu patru luni. Actualii membri ai Consiliului de Supraveghere sunt: Ana Bucheru, Elena Voicu, Nicu Romeo Susanu, Ionuţ Purica, Robert Cosmin Pană, Mihai Daniel Aniţei, Oana Truţă.