Ministerul Finanţelor: Deficit de 3,24% din PIB, la patru luni

F.D.
Macroeconomie / 27 mai

Ministerul Finanţelor: Deficit de 3,24% din PIB, la patru luni

Deficitul bugetar a crescut la 3,24% din PIB în primele patru luni ale anului, la 57,29 miliarde lei, faţă de 1,7%% din PIB în aceeaşi perioadă a anului 2023 (27,35 miliarde lei), arată datele publicate de Ministerul Finanţelor.

Potrivit sursei citate, deficitul lunii aprilie 2024 a fost influenţat şi de suma de 9,33 mld lei (0,53% din PIB) reprezentând plata în avans a pensiilor şi a altor drepturi prevăzute de legile speciale, aferente lunii mai, din bugetul asigurărilor sociale de stat (8,31 miliarde lei) şi bugetul de stat (1,02 miliarde lei) conform HG nr.422/2024.

Veniturile totale au însumat 182,70 miliarde lei în primele patru luni ale anului 2024, înregistrând o creştere de 15,3 (an/an), susţinută cu precădere de încasările din venituri curente -contribuţii de asigurări, TVA, impozit pe profit, impozit pe salarii şi venituri nefiscale -, respectiv de fondurile europene.

Veniturile totale au însumat 182,70 mld lei în primele patru luni ale anului 2024, înregistrând o creştere de 15,3% (an/an), susţinută cu precădere de încasările din venituri curente - contribuţii de asigurări, TVA, impozit pe profit, impozit pe salarii şi venituri nefiscale -, respectiv de fondurile europene.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 15,59 mld lei, consemnând o dinamică pozitivă de 19,0% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 21,3%, peste evoluţia fondului de salarii din economie (17,8%), evoluţia acestei categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/20232 şi Legea nr. 296/20233), majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023), precum şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023). Totodată, evoluţii pozitive au fost înregistrate şi în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (58,7%) şi aferente declaraţiei unice (32,3%). Pe de altă parte, încasările din impozitul pe dividende au consemnat o contracţie de 23,7%, pe fondul unui efect de bază ridicat (creşterea semnificativă a dividendelor din ian. 2023 distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%).

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 61,44 mld lei, în creştere cu 21,5% (an/an), peste evoluţia fondului de salarii din economie. Evoluţia acestor încasări a fost influenţată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023) şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform O.U.G. nr. 4/2023).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 9,23 mld lei, consemnând o creştere substanţială de 44,7% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenţii economici şi bănci comerciale (+45,3%), pe fondul încasărilor substanţiale din luna aprilie 2024, reprezentând plăţi anticipate trimestriale ale impozitului pe profit şi impozitul minim pe cifra de afaceri (Legea nr. 296/2023). Evoluţia acestei categorii de încasări a fost influenţată şi de redirecţionarea din impozitul pe profit a sumei de -0,3 mld lei pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private (conform Legii nr. 322/2021).

Încasările nete din TVA au înregistrat 38,57 mld lei, în creştere cu 17,7% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 5,7% faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (9,79 mld. lei în ian-apr 2024, comparativ cu 9,26 mld lei în ian-apr 2023). Evoluţia încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susţinută şi de modificările fiscale aduse prin Legea nr.296/2023: aplicarea cotei standard de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs) şi creşterea cotei de TVA de 5% la 9% pentru dreptul de utilizare a facilităţilor sportive, pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă etc.

Veniturile din accize au însumat 11,98 mld lei, înregistrând o contracţie de 8,4%, determinată de scăderea încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (-27,1% an/an), pe fondul unui efect de bază ridicat aferent lunii aprilie 2023. Totodată, încasările din accizele pentru produsele energetice înregistrează în perioada analizată o creştere de 11,9% (an/an), susţinută de o dinamică pozitivă a consumului de carburanţi.

Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 15,24 mld lei, înregistrând un avans de 19,5% (an/an). Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 15,23 mld lei, în creştere cu 16,4% (an/an).

Cheltuieli

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 239,99 mld lei au crescut în termeni nominali cu 29,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2024 au înregistrat o creştere cu 2,0 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 11,6% din PIB la 13,6% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 50,33 mld lei, în creştere cu 20,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,8% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de 30,28 mld lei, în creştere cu 27,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 23,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 24,7% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 13,78 mld lei, cu 1,11 mld lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 83,73 mld lei în creştere cu 26,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele patru luni ale anului 2024, au fost în sumă de 1,93 mld lei, precum şi de suma de 9,33 mld lei (0,53% din PIB) reprezentând plata în avans a pensiilor şi a altor drepturi prevăzute de legile speciale, aferente lunii mai, din bugetul asigurărilor sociale de stat (8,31 mld lei), repectiv şi din bugetul de stat (1,02 mld lei) conform HG nr.422/2024.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 5,02 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (901,08 mil lei) care reprezintă 17,95% din total subvenţii.

Alte cheltuieli au fost de 6,16 mld lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, despăgubiri civile. În luna aprilie 2024 au fost efectuate plăţi aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor potrivit Legii nr.165/2013 şi a Legii nr.164/2014, de către Ministerul Finanţelor în valoare de 1,67 mld lei.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 18,48 mld lei, cu 21,52% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 31,28 mld lei, fiind de 1,6 ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 19,29 mld lei.

Opinia Cititorului ( 12 )

  1. Un deficit grotesc. Si imediat au sarit politicienii mafiei PSD-PNL sa explice miscare pensiilor.

    Scazand 0,53% rezulta tot 2,71% la patru luni, deci aproape 8,2% pe an. Ingrozitor. Mafiotii acestia ne saracesc pe toti, distrug economia nationala. Datoria va sari de 55% la finalul anului si vor fi obligati de lege (daca o mai respecta mafiotii) sa inghete si pensiile si sa dea afara bugetari. 

    1. E bine, votati cu partidul unic in continuare, la comasate

      Știu om cu firma de construcții, 20 de angajați care a închis firma și s a angajat la stat...DECI, AFARA CU JEGURILE BUGETARE

      A dat cateva tunuri inainte?

    Nu cred asta. Nu se poate sa împrumutăm peste 50 miliarde. Unde au mers banii ăștia? Cea mai mare investiție este podul Brăila care a costat 500 milioane. Ce au făcut ăștia 4 luni. Va rog să verificați cifrele. Nu se poate, voi cred că nu știți ce înseamnă banii ăștia, Ucraina tine un război cu Rusia cu banii astia

    1. 200.000 apartamente de vreo 50.000 euro bucata. Să plătească cine i-a votat

      papati, risipiti, furati, pomeni pt voturi. obrazul subtire, cu cheltuiala se tine.

      doar un exemplu, azi am citit ca numai in primariile Bucuresti sunt angajati 12.000 de bugetari. Cam cat are gigafabrica Tesla Berlin. 

    Nu se va face nicio înghețare a cheltuielilor bugetare, deficitul ajunge lejer la 8- 10%, iar datoria externa creste ca făt frumos.pana aici a fost mai greu, de acum nu mai poate fi oprită. Nu interesează pe nimeni respectarea legii, este un sistem mafiot de succes.Slava

    1. ...

    ...

    Ciolacu și Boloș la pușcărie. DNA doarme ?

    dupa asta ne miram ca avem inflatie. pentru ca doar inflatie avem. cresterea economica in t1 a fost 0,1%, iar t4 2023 -0,5%.

    asta inseamna sa fii falit. cand faci deficit de 8% si economia stagneaza.  

    au omorat puterea de cumparare cu inflatia nesabuita, si acum incearca sa dreaga busuiocul cu cresterea salariului minim. adica alt val de inflatie, alta povara in plus pt companii.  

    si acum maresc taxele , benzina se scumpeste cu 50 de bani curand, de la 1 iunie cred, maresc taxele pe salarii la firme tocmai cand incep concedieri colective(cel putin la noi in Arad, unde jumatate de oras lucreaza pt firme multinationale furnizoare de piese pt productia de masini). asta ca sa omoare economia cu totul.

    in 28 septembrie au facut ultima marire de salariu minim din pix. n-a trecut un an, alta. suntm intr-un ciclu fara final de mariri salarii, scumpiri , mariri salarii, devalorizare leu, scadere putere de cumparare. si apoi le spune la firme, nu micsorati ambalajele. pai de disperare fac asta, ca nu mai accepta lumea scumpiri, asa ca ia la acelasi pret dar mai mic. 

Comanda carte
danescu.ro
boromir.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
domeniileostrov.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

18 Dec. 2024
Euro (EUR)Euro4.9755
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7397
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3041
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0232
Gram de aur (XAU)Gram de aur403.6495

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
petreceriperfecte.ro
novaplus.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb