MINISTERUL IRANIAN DE EXTERNE: "Notificarea Statelor Unite privind reimpunerea sancţiunilor este inadmisibilă"

Notificarea Statelor Unite privind începerea demersurilor pentru reimpunerea sancţiunilor asupra Iranului este "inadmisibilă", susţine Ministerul iranian de externe într-o declaraţie de presă transmisă ieri Redacţiei. Notificarea a fost transmisă oficial Consiliului de Securitate al ONU săptămâna trecută, termenul până la reimpunerea unei serii de sancţiuni fiind de 30 de zile. Sancţiunile sunt programate să includă şi o extindere a embargoului privind livrarea de armament către şi dinspre Iran.

Disputa din Consiliul de Securitate al ONU dintre Statele Unite pe de o parte şi mai tot restul Consiliului pe de altă parte s-a intensificat după ce o rezoluţie americană pe prelungirea embargoului a picat în forul superior al ONU şi după ce Statele Unite a anunţat că va continua eforturile de sancţionare a Iranului, aici conturându-se două "realităţi separate". Potrivit specialiştilor, scopul demersurilor administraţiei Trump este să facă dificilă o întoarcere la acord de către o posibilă administraţie Biden, în această cheie fiind văzute şi eforturile europene de blocare a demersului americanilor.

Ministerul iranian de externe susţine în declaraţia transmisă BURSA că "Statele Unite nu au niciun drept" la reaplicarea sancţiunilor din moment ce administraţia americană a încetat participarea la acordul nuclear (JCPOA - Joint Comprehesive Plan of Action şi rezoluţia Consiliului 2231), iar oficiali americani - printre care şi secretarul de stat Pompeo sau fostul consilier pentru securitate John Bolton - au precizat de mai multe ori în preluări oficiale de cuvânt că Statele Unite au părăsit JCPOA şi că prevederile tratatului nu li se mai aplică.

În respectiva declaraţie oficialii iranieni mai susţin că Statele Unite vor să distrugă acordul nuclear, tratat care a readus la masa relaţiilor internaţionale Iranul şi a redeschis comerţul pentru această ţară cu restul lumii, deschizând totodată poarta către resursele iraniene pentru companiile europene şi americane de petrol şi gaze.

"Consiliul de Securitate al ONU ar trebui să împiedice Statele Unite - care a încălcat în serie şi fără regrete UNSCR 2231 (rezoluţia CS pe acordul nuclear - n.r.) - din a abuza ilegal şi în mod unilateral Mecanismul de Soluţionare a Disputelor", mai adaugă oficialii iranieni, care susţin totodată că scopul SUA este şubrezirea autorităţii ONU şi că termenul "snapback" - a reimpune rapid - nu apare în JCPOA ci este folosit de către partea americană pentru a conota rapiditate şi automaticitate în reimpunerea sancţiunilor.

Ieri, Iranul a anunţat că fost de acord să permită agenţiei nucleare a ONU (IAEA - International Atomic Energy Agency) acces la două locaţii despre care agenţia avea suspiciuni că ar fi ascuns în trecut activităţi sau materiale nucleare. Decizia, venită în contextul unei vizite la Teheran a directorului IAEA Rafael Grossi, a pus punct unei dispute de câteva luni pe subiect. Iranienii neagă vehement şi de mulţi ani acuzaţiile Statelor Unite şi ale comunităţii internaţionale că doreşte să dezvolte arme nucleare.

În legătură cu reimpunerea sancţiunilor, preşedinţia Consiliului de Securitate al ONU, asigurată în august de Indonezia, a anunţat marţi prin ambasadorul său la instituţie Dian Triansyah Djani că "nu este în măsură să decidă o nouă acţiune" pentru a da curs cererii americane.

Amintim că în urma notificării părţii americane, 13 din cei 15 membrii ai Consiliului de Securitate au scris preşedinţiei indoneziene pentru a respinge validitatea cererii americane - printre ei şi membrii europeni ai Consiliului de Securitate.

Această notificare "nu are obiect pentru noi", a declarat pentru AFP, sub protecţia anonimatului, un diplomat dintr-una din cele 13 ţări. Potrivit acestuia, în demersul lor, "Statele Unite sunt singure", iar "scopul lor final este să distrugă acordul nuclear, în contextul în care au impus deja sancţiuni (naţionale) Iranului".

"Sesizarea ONU de către Statele Unite a fost considerată ilegală de 13 membri ai Consiliului de Securitate. În mod normal, subiectul este închis", a subliniat un alt ambasador, tot sub protecţia anonimatului, citat de agenţia franceză de presă.

Pe de altă parte, ambasadoarea americană la ONU, Kelly Craft, a susţinut că "în virtutea Rezoluţiei 2231", care a aprobat acordul nuclear, "noi suntem în drept să declanşăm" reimpunerea sancţiunilor internaţionale şi ne păstrăm "fermă intenţia de a o face în absenţa curajului şi clarităţii morale a Consiliului".

Acordul, convenit în 2015 de administraţia democratului Barack Obama, a fost atacat încă de la semnare de republicani, care consideră că "acordul a îmbogăţit regimul iranian şi a facilitat comportamentul său malign" în regiune.

Rusia şi China, cât şi aliaţii europeni, la fel ca diplomaţii iranieni, au pus sub semnul întrebării capacitatea Statelor Unite de a reimpune sancţiuni având în vederea decizia administraţiei Donald Trump de a se retrage din acordul nuclear în 2018.

Statele Unite afirmă însă că rămâne parte a acordului pentru că este menţionată ca "participant" în rezoluţia ONU care l-a consfinţit.

Diplomaţii şi analiştii afirmă că o reimpunere a sancţiunilor asupra Iranului va conduce la o luptă diplomatică complicată care ar putea submina Consiliul de Securitate şi ar distruge şi ce a rămas din acordul nuclear. Pompeo a recunoscut, la rândul său, că reimpunerea sancţiunilor ar putea însemna finalul acordului nuclear.

Analiştii arată că ar putea fi folosite manevre birocratice sau procedurale în Consiliul de Securitate pentru a întârzia sau bloca dorinţa SUA de a repune în vigoare sancţiunile.

Marea Britanie, Franţa şi Germania, toate trei membre ale acordului nuclear, şi-au exprimat îngrijorarea privind încheierea embargoului, dar se opun acţiunii americane la ONU de frica distrugerii acordului nuclear sau de afectarea Consiliului de Securitate.

Experţii spun că aliaţii americanilor din Europa par să încerce să amâne o decizie luată de administraţia Trump, calculând că Joe Biden va câştiga alegerile din noiembrie şi va decide să aplice o politică de dezgheţare a relaţiei cu Iranul.