Ministrul Educaţiei recunoaşte: programa este sufocantă

Problemele educaţiei sunt evidente şi sunt recunoscute chiar de cei care admnistrează acest domeniu. Desele modificări de direcţie în ceea ce priveşte strategia de dezvoltare a învăţământului au dus la o involuţie.

Chiar ministrul Ecaterina Andrones­cu a recunoscut, în faţa Parlamentului, că programa şcolară este "sufocantă" şi că unele iniţiative au fost prost receptate: "Programa este sufocantă. Din păcate, profesorii care fac aceste programe încearcă să pună cât ştiu ei, nu cât sunt capabili elevii de la o anumită vârstă să asimileze. Dar vom fi foarte atenţi şi vom încerca să rezolvăm această problemă. Niciodată nu m-am gândit la repetenţia de la clasa I, aşa cum nu m-am gândit nici la eliminarea educaţiei fizice din ciclul primar. Ar fi o mare greşeală. Ceea ce s-a întâmplat cu educaţia fizică a fost un dialog între secretarul de stat şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, pentru că în actualele planuri de învăţământ, dis­ciplina joc şi mişcare, care se adaugă orelor de educaţie fizică, aceasta este pusă în clasele a treia şi a patra. Şi au vrut să aducă această disciplină la primele clase. Nu am desfiinţat niciodată şcoala profesională, aşa încât vă rog să vă opriţi totuşi la un moment dat. Dacă continuaţi, dovediţi. Şcoala se poate înfiinţa sau desfiinţa numai prin lege. (...) Nu putem să mai acceptăm situaţiile cu care ne-am confruntat în anii trecuţi, situaţii în care un număr important de elevi nu trec măcar cu nota cinci examenul de evaluare sau nu trec examenul de bacalaureat. (...) Niciodată nu am arătat că fac din bugetul MEN cheltuieli iresponsabile. Bugetul de anul acesta este, după opinia mea, un buget care arată intenţia de a avea mai multe proiecte pentru sistemul de Educaţie. Este un buget care însumează 5,5% din PIB. El este cuprins din 39 miliarde pe care le avem în bugetul nostru, cărora li se adaugă alte 17 miliarde pentru infrastructura şcolară, suma aceasta fiind înregistrată în bugetul MDRAP".

Subiectul legat de învăţământul profesional a fost deschis de către deputatul liberal Florica Cherecheş: "În 2009 aţi devenit groparul învăţământului profesional închizând şcolile de meserii şi întrerupând brutal tradiţia pe care o avea România în acest domeniu. Azi, afirmaţi că susţineţi învăţământul profesional, dar aţi decis micşorarea cu patru săptămâni a structurii anului şcolar pentru acest învăţământ şi mutarea unor clase de la oraşe la sate. Afirmaţia că susţineţi învăţământul profesional e o mare minciună pentru că respingeţi orice iniţiativă pentru creşterea numărului şi cuantumului burselor profesionale, acoperirea cheltuielilor de cazare şi masă pentru elevii din profesional, măsuri care reduc abandonul şcolar şi fenomenul migraţiei. Doamna ministru, de când aţi preluat acest nou mandat într-un Guvern, pe care chiar dumneavoastră l-aţi numit cel mai slab din istorie, pe zi ce trece se observă lipsa de predictibilitate şi de consultare publică referitoare la diverse măsuri pe care le anunţaţi aproape zilnic, iar dacă opinia publică reacţionează, retrageţi ceea ce susţineţi." O poziţie dură a avut şi deputatul PMP Robert Turces­cu, care susţine că rezumatul guvernării PSD la capitolul educaţie este "doi ani, patru miniştri, niciun rezultat", subliniind că abandonul şcolar este "în floare", zeci de mii de elevi se duc la toaletă în fundul curţii şi învaţă după manuale "tipărite de nişte incompetenţi": "Distrugerea oricărei naţiuni nu necesită bombe atomice sau rachete balistice intercontinentale, trebuie doar scăderea calităţii învăţământului şi permisiunea fraudei la examenul studenţilor. În consecinţă, pacienţii mor în mâinile unor asemenea medici, clădirile se prăbuşesc, fiind construite de asemenea ingineri, banii se pierd în mâinile unor asemenea economişti, dreptatea se evaporă în mâinile unor asemenea judecători. Crahul învăţământului este crahul naţiunii, sunt cuvintele scrise la intrarea unei importante universităţi, dar ele rezumă perfect şi trist situaţia în care se află astăzi România".

Pe de altă parte, faptul că Senatul a decis extinderea învăţământului general obligatoriu de la 11 la 15 clase, treptat, până în 2030, creează nemulţumire. Actul normativ prevede că grupa mare din învăţământul preşcolar, învăţământul primar, gimnazial şi învăţamântul liceal devin obligatorii până în 2020, existând discuţii că acest lucru a fost făcut doar pentru a menţine catedrele profesorilor, în ciuda declinului demografic şi a abandonului şcolar.