Ministrul Justiţiei, în dizgraţia preşedintelui Iohannis

Stelian Ion, ministrul Justiţiei, este singurul membru al guvernului Cîţu, care a fost criticat direct de preşedintele Klaus Iohannis, chiar în condiţiile în care acesta din urmă a susţinut că activitatea Executivului nu a fost afectată de campania internă din PNL şi că rezultatele sunt bune. Se pare că vicepreşedintele USRPLUS a căzut în dizgraţia preşedintelui, nu doar pentru amânarea sine die a desfiinţării Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), ci şi pentru modul unilateral în care a înţeles să se ocupe de modificarea legilor justiţiei.

La mijlocul săptămânii trecute, preşedintele Iohannis declara referitor la funcţionarea actualei coaliţii de guvernare PNL-USRPLUS-UDMR: "Coaliţia funcţionează, dar nu funcţionează perfect, mai sunt multe lucruri care nu funcţionează. Bunăoară, SIIJ nu a fost desfiinţată, chit că toată lumea s-a lăudat că aşa va face, dar ministrul Justiţiei nu a găsit încă calea potrivită; legile justiţiei - nici nu există un proiect acceptat în coaliţie. Şi sunt şi eu nemulţumit de aceste lucruri şi sunt şi alte reforme care au fost promise şi deocamdată auzim că se întâlnesc şi se discută".

Imediat după declaraţia preşedintelui Klaus Iohannis, ministrul Stelian Ion a reacţionat printr-un mesaj pe pagina oficială de Facebook în care susţine că soluţia pentru deblocarea proiectului de desfiinţare a SIIJ şi a legilor justiţiei este una simplă: respectarea angajamentelor asumate în programul de guvernare şi în relaţia cu Uniunea Europeană.

"Desfiinţarea SIIJ putea fi realizată încă din februarie, de când Ministerul Justiţiei a propus proiectul şi a fost aprobat şi susţinut de Guvern. Ministerul Justiţiei a transmis forma corectă, avizată favorabil şi de Comisia de la Veneţia, pe care UDMR o ignoră cu bună-ştiinţă. Criticile cred că ar trebui îndreptate înspre UDMR, nu înspre Ministerul Justiţiei. Mai mult, am propus coaliţiei şi în grupul de lucru şi alte soluţii pentru deblocarea situaţiei privind SIIJ: la cererea judecătorului sau procurorului care are calitatea de suspect sau inculpat, cauza să fie trimisă spre soluţionare la un serviciu teritorial egal în grad şi învecinat cu parchetul care efectuează urmărirea penală. Faptul că soluţiile sunt respinse sistematic, fără argumente solide, arată că nu toţi partenerii din coaliţie doresc desfiinţarea reală a SIIJ şi caută modalităţi de a menţine în viaţă această structură. Legile justiţiei puteau fi aprobate din luna aprilie, după ce Ministerul Justiţiei a transmis proiectele pe 26 martie 2021", se apără ministrul Justiţiei de criticile prezidenţiale.

În dialogul respectiv a intrat şi vicepremierul Dan Barna care a ţinut, ulterior, să clarifice lucrurile şi a afirmat, la finalul săptămânii, că există în prezent "un blocaj" în coaliţia de guvernare şi că preşedintele Klaus Iohannis a exprimat aceeaşi nemulţumire pe care o au şi liderii USRPLUS cu privire la întârzierea reformelor incluse în programul de guvernare. Copreşedintele USR PLUS admite că acuzaţia preşedintelui Iohannis cum "că sunt multe lucruri care nu funcţionează în coaliţia aflată la guvernare" este fundamentată, însă identifică un alt vinovat: unul dintre parteneri.

"În momentul de faţă avem un blocaj în coaliţie, vedem că partenerul UDMR nu doreşte acest lucru şi mesajul preşedintelui exprimă aceeaşi nemulţumire pe care o avem şi noi - nu putem să avem un program de guvernare agreat şi susţinut în Parlament în momentul învestirii Guvernului şi apoi să nu ne mai respectăm acele angajamente", a afirmat Dan Barna.

Referitor la desfiinţarea SIIJ, vicepremierul Barna susţine că ministrul Stelian Ion a prezentat mai multe soluţii, însă pentru a putea aplica una dintre ele este nevoie de suportul coaliţiei de guvernare.

"Colegul meu, ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a prezentat nu o cale, a prezentat mai multe căi, numai că pentru a putea să facem reformă în justiţie e nevoie ca toate forţele politice care contează să susţină acest demers. (...) Ştim foarte clar: pe subiectul SIIJ avem o poziţie a UDMR, care, în realitate, doresc doar mutarea Secţiei speciale la Parchetul General, nu desfiinţarea acesteia, aşa cum am agreat în coaliţie", a afirmat Dan Barna.

Vicepremierul a exclus orice remaniere în privinţa deţinătorului portofoliului Justiţiei, precum şi orice remaniere în privinţa miniştrilor USRPLUS, susţinând că nu sunt argumente întemeiate pentru luarea unei astfel de decizii.

• Numirea procurorilor de rang înalt fără obligativitatea avizului CSM - pofta preşedintelui Iohannis

Amintim că preşedintele Iohannis nu este nemulţumit doar de întârzierea desfiinţării SIIJ şi modificării legilor justiţiei, ci şi de unele prevederi din pachetul legislativ propus de Stelian Ion. Ne referim aici la modificarea procedurii de numire a procurorilor de rang înalt (şefii DNA, DIICOT şi Procurorul General), pentru care ministrul Justiţiei a propus soluţia conform căreia avizul Consiliului Superior al Magistraturii să fie conform (adică obligatoriu), ceea ce ar diminua prerogativele preşedintelui ţării. Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, în 27 aprilie, că nu este de acord cu această propunere, deşi ea este prinsă explicit în programul de guvernare şi în ultimele rapoarte MCV ale Comisiei Europene.

"Introducerea avizului conform este opozabil ministrului şi nu preşedintelui; este un detaliu care nu a fost bine explicat public. Preşedintele nu stă în niciun fel de aviz, conform sau neconform, în conformitate cu Constituţia României. Dacă avizul CSM-ului devine conform, atunci CSM-ul va putea să refuze propunerea ministrului, dar nu va putea să îl refuze pe preşedinte. (...) Aceste chestiuni sunt în faza de proiect. Ele vor fi discutate, vor intra în Parlament, vor intra în dezbatere parlamentară şi, după aceea, vom vedea în ce formă vor ajunge ele. Evident că eu nu cred că atribuţiile preşedintelui României trebuie diminuate şi, în consecinţă, personal, nu sunt de acord cu această variantă, dar nu ştiu dacă ea va rămâne sau nu va rămâne în proiect", a spus Klaus Iohannis, la finalul lunii aprilie.

Preşedintele ţării a reiterat că această chestiune trebuie bine discutată, la fel ca întregul pachet legislativ privind justiţia.

"A existat o dezbatere publică pe un proiect care a fost lucrat în vremea când la Ministerul Justiţiei a fost domnul ministru Predoiu. Acel proiect al ministrului Predoiu a fost discutat pe larg în diferite formate. Proiectul elaborat de ministrul Stelian Ion n-a fost dezbătut în aceste formate, ci a fost trimis direct CSM-ului spre avizare, ceea ce nu a corespuns nici intenţiei coaliţiei, nici spiritului legii, drept pentru care coaliţia a înfiinţat o comisie de parlamentari care împreună cu ministrul, sigur, şi cu alte autorităţi, vor analiza aceste propuneri", a punctat Klaus Iohannis.

Într-adevăr pachetul legislativ a intrat în morişca dezbaterilor din cadrul comisiei speciale înfiinţate de parlamentarii coaliţiei de guvernare PNL-USRPLUS-UDMR, dar până acum nu există consens pe mai multe aspecte, printre care se numără SIIJ şi numirea procurorilor de rang înalt.

Referitor la procedura de numire a acestor procurori, Stelian Ion, ministrul Justiţiei afirmă că a propus o nouă soluţie - o procedură în două etape, cu implicarea Secţiei pentru procurori a CSM,

"Un lucru spun răspicat: varianta pe care o voi promova va fi în sensul diminuării factorului politic în această procedură de numire/revocare. Un rol crescut al Secţiei pentru procurori este esenţial. De-a lungul timpului, Secţia pentru procurori a adus în avizele sale la propunerile pentru numirea procurorilor cu rang înalt argumente care ar trebui să fie luate în considerare, şi nu ignorate", a precizat Stelian Ion.

Cert este că, până în prezent, ministrul Justiţiei este singurul ministru din guvernul Cîţu care a fost nominalizat negativ de preşedintele Klaus Iohannis, în condiţiile în care reformele se lasă aşteptate şi în alte domenii de activitate cum ar fi Agricultura condusă de liberalul Adrian Oros, Administraţia Publică - în fruntea căreia se află Ceske Attila (UDMR), la care am adăuga şi un alt domeniu deţinut de cei de la USR PLUS: infrastructura feroviară, care a ţinut ştirile din prime-time în ultima perioadă cu accidentele în care au fost implicate trenurile de marfă şi întârzierile de sute de minute la trenurile de călători.