MINISTRUL JUSTIŢIEI: Ordonanţa de urgenţă privind interceptările, adoptată de Guvern

Actualizare 11:20 Raluca Prună: "Înainte de decizia Curţii, nimeni, absolut nimeni nu controla nici judecătorul, nici procurorul"

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat vineri seara că şi înainte de decizia Curţii Constituţionale privind codul de procedură penală, absolut nimeni nu controla nici judecătorul, nici procurorul, România fiind un stat de drept, iar un mandat pentru interceptare se emite după lege, după propria conştiinţă şi din probatoriul din dosar.

Precizarea ministrului Prună a venit în contextul unei întrebări legate de afirmaţia generalului SRI Dumitru Dumbravă potrivit căruia "în câmpul tactic" se prevedea că ofiţerii serviciului de informaţii controlează procurorii pe parcursul anchetei până la finalizarea rechizitoriului şi, de asemenea, judecătorul până la o sentinţă definitivă, iar acum înainte rămâne de văzut cine va asigura acest control.

"Nu, eu doresc să fac o clarificare. Unu, că nu doresc să comentez această declaraţie şi, doi, înainte de decizia Curţii, nimeni nu controla, nimeni, absolut nimeni nu controla nici judecătorul, nici procurorul. Suntem un stat de drept şi ştiţi că judecătorul se bucură de inamovabilitate, modul în care dă mandat se face după lege şi după propria conştiinţă, şi din probatoriu din dosar, iar procurorul se bucură de independenţă. Deci, doresc să fac această clarificare ca ministru al Justiţiei, că nu este cazul, nici înainte de decizia Curţii, ca cineva să fi controlat în această ţară judecătorul sau procurorul", a declarat Raluca Prună, citată de Agerpres.

Referitor la sintagma că SRI devine organ de cercetare penală special, ministrul a explicat că se precizează acest lucru cu privire la mandatele de siguranţă naţională, care privesc exclusiv infracţiunile grave şi foarte grave din Titlul 10, din Codul Penal.

"Am dat cu titlu de exemplu care sunt acestea, la care se adaugă şi terorismul, şi în acest sens şi ţinând seama de o agendă europeană care ne face să trebuiască să fim, cum să spun, mai vigilenţi decât am fost acum cinci ani, să asigurăm continuitate cu privire la ceea ce se face în cadrul acestor mandate de siguranţă naţională. Şi în acest sens, într-un mod limitat şi limitativ prevăzut de lege, este adevărat că SRI poate să facă acte de cercetare penală fiind în acest sens un organ de cercetare penală special, nu în altceva decât în limitele definite de actualul Cod de procedura penală. Deci, aici n-am inovat, aici numai am clarificat, şi am făcut-o ca să nu punem în pericol mandatele de siguranţă naţională şi, până la urmă, siguranţa cetăţeanului, pentru că am zis «România este o ţară mai sigură decât altele». (...) Deci, cred că o agendă, repet, europeană ne obligă să fim mai scrupuloşi, mai riguroşi cu privire la modul în care protejăm siguranţa cetăţenilor", a mai explicat ministrul Raluca Prună.

(S.A.)

---------

Actualizare 10:15

Ministrul Prună a anunţat vineri că ordonanţa adoptată de Guvern modifică patru acte normative: Codul de procedură Penală, Legea privind organizarea judiciară, Legea privind organizarea şi funcţionarea DIICOT, precum şi Legea privind organizarea şi funcţionarea SRI.

"Am modificat în primul rând Codul de Procedură Penală, articolul 142, alin.1, în sensul de a-l aduce în acord cu decizia Curţii, am mai modificat alin. 2 al acestui articol în sensul de a clarifica cum anume se realizează activităţile de punere în executare a mandatelor şi am pus într-un aliniat nou că procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi în cadrul poliţiei (...) folosesc nemijlocit sistemele tehnice şi proceduri adecvate de natură să asigure integritatea şi confidenţialitatea datelor şi informaţiilor colectate", a declarat ministrul Justiţiei, potrivit Agerpres.

În ceea ce priveşte modificarea Legii 304 privind organizarea judiciară, ministrul Prună a precizat că s-a instituit un control judecătoresc asupra modului în care se pun în aplicare supravegherile tehnice.

"Acest control judecătoresc se va realiza de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de către un judecător anume desemnat. Modul în care această verificare va fi făcută va fi evident prevăzut prin regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a ÎCCJ. O a doua modificare a Legii 304/2004 priveşte posibilitatea ca Ministerului Public să fie autorizat în primul rând să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa Parchetelor", a detaliat Raluca Prună.

De asemenea, ea a arătat că prin ordonanţă s-a creat posibilitatea ca, în cadrul Ministerului Public, să poată funcţiona prin detaşare ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor, creând astfel o simetrie cu ceea ce are la ora actuală DNA.

Un al treilea act normativ pe care îl modifică ordonanţa adoptată este Legea 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a DIICOT.

"Modificarea pe care am făcut-o este în acelaşi sens - de a crea posibilitatea ca, în cadrul DIICOT, să funcţioneze, prin detaşare ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, la fel, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor Direcţiei", a adăugat ministrul.

Cel de-al patrulea act normativ modificat a fost Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI, astfel încât, potrivit ministrului, Centrul Naţional de Interceptare a comunicaţiilor - desemnat prin lege cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale - "asigură accesul nemijlocit şi distinct al acestor organe la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute de Codul de Procedura Penală''.

"Insist pe cele două cuvinte, nemijlocit, pe de o parte, şi distinct, pe de altă parte. Nemijlocit, pentru că asta ne cere Curtea, prin decizia 51/2016, ca accesul acelor organe de urmărire penală să fie făcut, deci intervenţia umană să fie exclusiv făcută de organe de urmărire penală, asta asigurăm printr-un acces nemijlocit şi vorbim şi de un acces distinct, pentru că (...) - ştiţi că SRI este competent de la lege în materia mandatelor de securitate de siguranţă naţională şi în acest sens trebuie să existe un acces distinct, deci două fluxuri distincte pentru un tip de mandate şi pentru celălalt", a precizat ministrul Justiţiei.

Ea a mai precizat că o altă modificare a Legii 14/1992 face referire la articolul care prevede că "organele SRI nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest".

"În considerarea modificării despre care am vorbit la Codul de Procedură Penală, am spus că, prin excepţie de la aceasta regulă, organele SRI pot fi desemnate ca organe de cercetare penală speciale, în sensul prevăzut expres de Codul de Procedură Penală şi anume art. 55 alin. 5 şi 6, pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică (...). În fond, ceea ce am făcut a fost să traducem prin lege referinţa sau să nu punem în pericol, să asigurăm continuitatea în ceea ce priveşte mandatele de siguranţă naţională care privesc strict Titlul 10 din Codul Penal şi infracţiunea de terorism", a adăugat ministrul Prună.

Potrivit ordonanţei adoptate, procurorii şi organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, utilizând în mod nemijlocit şi independent infrastructura Serviciului Român de Informaţii.

Prin OUG s-a prevăzut detaşarea la DIICOT a 40 de ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, iar printr-o hotărâre adoptată tot vineri de Guvern, detaşarea a câte 40 de ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară la MP şi DNA.

(S.A.)

----------

Raluca Prună, ministrul Justiţiei, a anunţat vineri că Executivul a adoptat, într-o şedinţă specială, ordonanţa de urgenţă privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.

Tot vineri, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat favorabil această ordonanţa de urgenţă, potrivit unui anunţ al preşedintelui Klaus Iohannis, făcut la sfârşitul şedinţei CSAT.

"Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat favorabil acest proiect şi adoptarea lui de către Guvern va reprezenta în acest moment o soluţie, fie ea şi temporară, la o problemă care preocupă deopotrivă instituţiile statului şi opinia publică", a declarat preşedintele, la Palatul Cotroceni.

Şeful statului a explicat că acest proiect de act normativ este destinat să ofere, "într-o primă etapă", o soluţie pentru activitatea organelor judiciare, urmând ca, ulterior, forul legislativ să poată avea în vedere şi alte soluţii pe care să le dezbată "cu toate instituţiile interesate şi cu societatea civilă".

"Sunt opinii potrivit cărora activitatea Parchetelor, în absenţa infrastructurii tehnice necesare pentru realizarea unor astfel de metode speciale de supraveghere, ar fi afectată atât din punct de vedere al operativităţii actului de urmărire penală, cât şi sub aspectul administrării unui probatoriu complet. Ordonanţa de urgenţă vine să răspundă exact acestei preocupări", a precizat Iohannis.

Acesta a mai declarat că scopul pentru care a convocat "de urgenţă" CSAT a fost "pentru a analiza, dezbate şi găsi soluţii în timp real la situaţia creată de decizia Curţii Constituţionale privind constituţionalitatea interceptărilor telefonice, cum e cunoscută în spaţiul public".

În opinia preşedintelui, această problemă are două aspecte importante. "Primul ţine de respectarea deciziei Curţii şi de nevoia de a pune în acord legislaţia cu această decizie. Al doilea aspect ţine de nevoia de a asigura neîntrerupt cadrul legislativ pentru ca justiţia să-şi facă datoria, fie că e vorba de cazuri de securitate naţională, fie de cazuri de corupţie. Ambele aspecte sunt esenţiale pentru funcţionarea statului de drept, iar eu, ca preşedinte, m-am angajat să fiu garantul funcţionării statului de drept în România", a adăugat şeful statului.

Potrivit Agerpres, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a reunit vineri în şedinţă, în urma deciziei Curţii Constituţionale privind interceptările.

Curtea Constituţională a României (CCR) a susţinut că nicio reglementare din legislaţia naţională în vigoare, cu excepţia dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, nu conţine vreo normă care să consacre expres competenţa unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică.

"Or, pornind de la datele concrete din speţa dedusă controlului de constituţionalitate, Curtea apreciază că reglementarea în acest domeniu nu poate fi realizată decât printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu printr-o legislaţie infralegală, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decât autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate", se precizează în motivarea deciziei CCR de a declara ca neconstituţională sintagma "alte organe specializate ale statului" din articolul care reglementează efectuarea interceptărilor.

Plenul CCR a admis pe 16 februarie, cu majoritate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor din Codul de procedură penală care prevăd că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de "organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei", ci şi de "alte organe specializate ale statului".