Importurile de haine second-hand se pare că s-a transformat în ultimii ani într-un import mascat de deşeuri textile, a afirmat, ieri, pentru DC News, Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, care susţine că există reţele infracţionale ce pun presiune asupra frontierei cu privire la acest tip de importuri.
Mircea Fechet a spus: "Din 2025 urmează să colectăm separat deşeurile textile, ce reprezintă o fracţie importantă în componenta de deşeuri municipale. Personal, am fost, în urmă cu trei săptămâni, în comuna Răcăciuni de la mine din judeţ, m-am dus în faţa maşinii de gunoi şi m-am uitat să văd ce aruncă oamenii la tomberon. Am constatat că nu aruncă doar peturi, aluminiu şi hârtie, ci aruncă aruncă cantităţi însemnate de materiale textile, de haine vechi. Se pare că avem o mare problemă cu importurile de haine second-hand, care de fapt sunt un import mascat de deşeuri. Una este să refoloseşti o haină sau să îţi cumperi o cravată de la second-hand, cum şi eu mi-am mai cumpărat, ultima oară în urmă cu câteva luni, câtă vreme se întâmplă în condiţiile legii, cu respectarea acesteia, şi alta este să foloseşti sub masca importului de bunuri second-hand această acitivitate pentru a o transforma într-o reţea de crimă organizată care să aducă deşeuri pe teritoriul României. Conform celor de la Garda de Mediu, România, din păcate, este supusă unei presiuni uriaşe pe sistemul de management al deşeurilor din mai multe cauze. Prima se referă la faptul că în ţara noastră este cel mai ieftin din Europa să depozitezi gunoaie. Dacă în Italia te costă 500 euro depozitarea unei tone de deşeuri în groapa de gunoi, în România te costă 50 de euro, adică de 10 ori mai puţin. De aceea, cei care se ocupă de aşa ceva încearcă permanent să penetreze vămile din ţara noastră".
Ministrul Mediului a salutat iniţiativa supermarketurilor care au amplasat în parcările adiacente tomberoane separate pentru textilele uzate.
Mircea Fechet a arătat: "Este un lucru foarte bun, deoarece se colectează fracţia textilă - hainele vechi de la populaţie, mai ales că aceste fracţii de fibre pot fi reciclate şi tratate, locul lor nefiind în gropile de gunoi. De altfel, un mare reciclator din ţara noastră a pus la punct o tehnologie prin care să recupereze şi să refolosim aceste fibre artificiale de la celebrele haine din poliester, care pot să fie reintroduse în procesul de producţie".
Amintim că la începutul anului 2023, fostul ministru al Mediului, Tanczos Barna, anunţa că ţara noastră a implementat un proiect pilot privind un sistem informatic pentru urmărirea trasabilităţii deşeurilor care pe teritoriul naţional şi că, în urma monitorizării, au fost întoarse de la graniţă peste 3.000 de tone de deşeuri.
Tanczos Barna preciza: "Lucrurile nu sunt încă perfecte, mai e de muncă, pentru că sunt încă încercări de a ocoli punctele de trecere care sunt permise, de a intra noaptea, de a declara deşeurile ca fiind second hand. (...) Dacă se aduc foarte multe textile ca fiind second hand dar 90% se aruncă şi 10% se pun pe raft pentru a fi revândute, nu este bine. Tocmai de aceea şi la electrocasnice, şi la aparatură de orice tip şi la textile este nevoie de o reglementare mult mai clară a ceea ce înseamnă second hand şi a ceea ce înseamnă refolosibil".