Mircea Geoană: "Trebuie să facem front comun împotriva violenţei de orice fel"

Secretarul adjunct al NATO, Mircea Geoană, afirmă, după ce Donald Trump a fost rănit uşor la un miting în Pennsylvania, că trebuie să facem front comun împotriva violenţei de orice fel, subliniind că politica este locul de întâlnire al ideilor şi proiectelor, nu al gesturilor agresive, informează news.ro.

"Trebuie să facem front comun împotriva violenţei de orice fel! Politica este locul de întâlnire al ideilor şi proiectelor, nu al gesturilor agresive. Gândurile noastre sunt alături de preşedintele Trump şi ne bucurăm că tentativa de asasinat a eşuat. Rugăciunile nostre merg către victima acestui atac şi familia sa", a scris Geoană pe Facebook.

Opinia Cititorului ( 4 )

1. inclusiv razboiul
(mesaj trimis de anonim în data de 14.07.2024, 13:57)
Pacea nu inseamna razboi...adiva violenta extrema.
2. vor aduce pace sau violente?
(mesaj trimis de anonim în data de 14.07.2024, 14:03)
O analiză a noii grupări radicale a lui Viktor Orbán
Într-un context politic european marcat de instabilitate și fragmentare, Viktor Orbán reînvie spiritul Imperiului Habsburgic, adunând sub umbrela sa forțe populiste din Europa Centrală și de Est. Noua sa creație, Patrioții pentru Europa, promite să devină o forță de temut în Parlamentul European, oferindu-i liderului maghiar platforma continentală pe care o dorește de mult timp.
UN nou Imperiu Habsburgic?
Orbán reunește lideri populiști din Austria, Cehia și alte foste teritorii habsburgice, cu scopul declarat de a crea „cea mai mare formațiune a dreptei europene”. Într-o declarație plină de încredere, Orbán a afirmat că această nouă coaliție „va decola ca o rachetă” și că „cerul este limita”. Deși numele grupului, Patrioții pentru Europa, poate părea ironic, dat fiind că membrii săi sunt, în esență, anti-europeni, nu putem nega ambițiile liderului maghiar.
Populiști din toate țările, uniți-vă!
Anunțul făcut la Viena pe 30 iunie a fost doar începutul. De atunci, partide de dreapta radicală din Franța, Italia, Spania și Olanda s-au alăturat Patrioților. În ciuda diferențelor istorice și politice, aceste grupuri găsesc un teren comun sub conducerea lui Orbán. Ne putem întreba: ce îi unește, dincolo de neîncrederea reciprocă și scepticismul față de Uniunea Europeană?
Orbán: Liantul populismului european
Cheia acestei alianțe improbabile este, fără îndoială, Orbán însuși. Prin diplomația sa abilă și prin abilitatea de a se poziționa ca un lider necontestat al dreptei europene, el a reușit să atragă laolaltă partide care, altfel, ar fi fost incompatibile. Vizitele recente ale lui Orbán la Kiev, Moscova, Beijing și chiar Mar-a-Lago arată nu doar ambițiile sale geopolitice, ci și capacitatea de a naviga în ape politice tulburi.
O alianță contra naturii
Este fascinant să observăm cum politicieni precum Orbán și prim-ministrul slovac Robert Fico, care provin din tabere politice aparent opuse, găsesc acum motive de colaborare. Fico, un fost comunist devenit social-democrat, și Orbán, un fost disident anti-sovietic, sunt acum aliați în acest proiect grandios. Acest lucru demonstrează atractivitatea modelului propus de Orbán și frustrările comune față de politicile de la Bruxelles.
Un viitor incert pentru Europa
Cu Patrioții pentru Europa câștigând teren în sondajele din Ungaria, Cehia și Austria, viitorul politic al continentului pare tot mai incert. Dacă această alianță va reuși să își consolideze poziția, Orbán ar putea obține platforma pan-europeană pe care o dorește de mult timp. Într-o Europă fragmentată și polarizată, ascensiunea unei astfel de coaliții ar putea avea repercusiuni profunde asupra stabilității politice și sociale.
Concluzie
Imperiul Habsburgilor poate că a dispărut în 1918, dar spiritul său pare să renască sub forma noii coaliții a lui Viktor Orbán. Într-un peisaj politic european tot mai volatil, ascensiunea Patrioților pentru Europa reprezintă atât o provocare, cât și o oportunitate de reflecție asupra direcției în care se îndreaptă continentul. Orbán a demonstrat că este un maestru al realinierilor politice, iar impactul acestei mișcări ar putea rescrie harta politică a Europei pentru anii ce vor veni.
1. 2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 14.07.2024, 14:30)
  Foarte slabut si cu argumente "pe langa" comentul "prea lung",
  realitatea este mult mai simpla,
  la alegerile europarlamentare in 20 de tari UE,
  au castigat suveranistii/de dreapta "reala"/patriotii/anti sistem,
  deci populatia majoritatea doreste CEVA SCHIMBARE
  2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 14.07.2024, 15:21)
  AU CASTIGAT 144 DE LOCURI DIN 720