Mircea Ursache, ASF: "România este contracronometru privind implementarea directivei Mifid II"

Ţara noastră este contracronometru privind implementarea directivei Mifid II, referitoare la pieţele financiare în Europa, ne-a spus Mircea Ursache, vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), în condiţiile în care Parlamentul nu a transpus încă în lege directiva care a intrat în vigoare ieri.

Bancherii europeni au lucrat toată noaptea de marţi spre miercuri pentru a pune la punct ultimele detalii înainte de intrarea în vigoare a directivei, însă, la noi, a fost încă linişte, deşi în piaţă există temeri cu privire la Mifid II.

Mircea Ursache ne-a declarat: "Directiva europeană intră în vigoare odată ce statele membre o implementează în legislaţia naţională.

Problema este că România este contracronometru şi încercăm să urgentăm acest act normativ, pentru că Regulamentele care însoţesc Directiva Mifid II au intrat în vigoare la 3 ianuarie şi sunt obligatorii pentru statele membre. Acestea se aplică integral.

Trebuie ca, imediat după începerea sesiunii parlamentare, într-un timp foarte scurt, Parlamentul să adopte această lege, pentru a nu apărea probleme din cauza unor prevederi Mifid II în contradicţie cu legea actuală".

Reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR), a doua instituţie cu competenţe de supraveghere pe piaţa financiară, ne-au transmis că proiectul de lege care va transpune prevederile Mifid II şi va implementa Regulamentul (UE) Mifi în cadrul legal românesc, precum şi o serie de proiecte de reglementări secundare aferente se află în faza de avizare inter-ministerială, urmând să fie transmis la Parlament pentru dezbatere şi adoptare.

Vicepreşedintele ASF ne-a explicat că acest proiect de lege care implementează Mifid II a fost înaintat de ASF către Ministerul Finanţelor Publice, în luna februarie a anului trecut. "El a fost supus dezbaterii publice de către MFP abia în luna mai", ne-a mai spus domnul Ursache, adăugând: "Între timp, au fost luate circa nouă avize de la alte instituţii şi autorităţi ale statului. Au dat observaţii Ministerul Justiţiei, CSM, BNR, Ministerul Finanţelor, Consiliul Legislativ. Este o lege foarte tehnică şi, din punctul meu de vedere, întârzierea a fost cauzată de dorinţa de a avea un act normativ care să nu fie supus, ulterior, unor corecturi. Este explicaţia pe care mi-o dau. Până la forma proiectului care se înaintează Parlamentului, Consiliul ASF a fost solicitat de trei ori să avizeze această lege".

Mircea Ursache a precizat că a receptat multe temeri din piaţă, cu privire la viteza cu care entităţile supravegheate trebuie să implementeze Mifid II: "De asemenea, am văzut că nu toate statele europene au implementat directiva.

Totodată, trebuie să precizez că, de la nivelul ESMA (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe), nu se dă nicio derogare cu privire la aplicarea Mifid II.

De azi (n.r. ieri), entităţile din piaţa noastră, cunoscând acest fapt, că nici ASF nu va da derogări, trebuie să fie pregătite să aplice Mifid II.

Desigur, sunt lucruri punctuale care ar putea să creeze dificultăţi şi aş vrea să îl citez pe omologul meu din Germania, care a spus: «Autoritatea germană va privi cu îngăduinţă aplicarea Mifid II în primul semestru».

Pe de altă parte, trebuie să recunoaştem că Mifid I era deja învechită, avea prevederi care nu ţineau pasul cu problematica actuală".

Directiva Mifid II are drept obiectiv îmbunătăţirea transparenţei şi reducerea costurilor pentru investitori. Băncile vor trebui să transmită mai multe informaţii autorităţilor de supraveghere şi să pună la punct sisteme de tarifare mai clare pentru diferitele lor produse.

Reprezentanţii BNR ne-au explicat că, în baza noii legi, instituţiile de credit vor fi obligate să respecte noile cerinţe impuse, în principal în următoarele domenii: "- publicarea de informaţii pre şi post tranzacţionare;

- raportarea detaliată a tranzacţiilor către autoritatea naţională competentă;

- buna informare şi execuţie a ordinelor clienţilor;

- organizare internă adecvată, inclusiv pregătirea personalului, şi conformitatea măsurilor interne pentru evaluarea clienţilor şi evitarea conflictului de interese".

Potrivit Băncii Centrale, va trebui ca instituţiile de credit să raporteze mai detaliat tranzacţiile efectuate şi să publice anumite informaţii referitoare la acestea, ceea ce va conduce la o mai bună transparenţă a pieţei financiare.

Banca Naţională ne-a mai transmis: "Pentru produsele de investiţii vândute, instituţiile de credit va trebui să elaboreze documente de informare detaliate, care să explice clienţilor (persoane fizice şi juridice nefinanciare) caracteristicile produsului, riscurile, costurile şi beneficiile probabile în diferite scenarii plauzibile.

Personalul ce intră în contact cu clienţii şi vinde produse şi servicii financiare va trebui să fie instruit corespunzător, pentru a cunoaşte produsele oferite şi aplica cerinţele legale. Atunci când oferă consultanţă de investiţii, angajaţii instituţiei de credit vor fi obligaţi să evalueze profilul clientului şi să îi recomande doar acele produse financiare ce i se potrivesc, explicându-i acestuia toate riscurile şi costurile relevante, nu doar anumite beneficii".

Instituţiile de credit vor suporta, iniţial, costuri semnificative pentru adaptarea sistemelor de raportare, îmbunătăţirea materialelor de informare aferente produselor de investiţii, pentru actualizarea procedurilor şi mecanismelor de control intern şi, nu în ultimul rând, pentru instruirea adecvată a personalului, potrivit reprezentanţilor Băncii Naţionale a României. Aceştia susţin că este posibil ca şi volumul vânzărilor de produse financiare să sufere, iniţial, atunci când cei care nu obişnuiau să furnizeze informaţii complete vor fi obligaţi să explice clienţilor şi riscurile sau dezavantajele acelor produse.

Consumatorii de servicii financiare vor beneficia de servicii mai potrivite nevoilor acestora şi de informaţii mai cuprinzătoare, la costuri mai echitabile şi transparente, având, în final, mai multă siguranţă atunci când aleg să achiziţioneze produse de investiţii.

După implementarea Mifid II, BNR va supraveghea tranzacţiile efectuate de instituţii de credit cu instrumente ale pieţei monetare şi valutare (cum ar fi certificatele de trezorerie, titlurile de stat şi swap-urile valutare), iar ASF toate celelalte tranzacţii.

Conform BNR, cerinţele şi sancţiunile stabilite sunt unitare, fără discriminări între instituţii de credit şi alte entităţi financiare.