MIRELA CĂLUGĂREANU, PREŞEDINTELE ANAF:  "Măsurile fiscale adoptate în 2020 au ţinut în viaţă sectoarele afectate de pandemie"

Măsurile adoptate de guvern în 2020, în contextul pandemiei, au fost corecte, pe latura administrării fiscale şi din perspectiva colectării veniturilor, ţinând în viaţă sectoare de activitate afectate direct şi indirect, conform doamnei Mirela Călugăreanu, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), care subliniază că încasările bugetare sunt la un nivel rezonabil.

Domnia sa a declarat ieri, în cadrul conferinţei cu tema "Politicile fiscal-bugetare: Repere post pandemie", organizată de PwC: "Încasările la veniturile bugetare înregistrau un trend pozitiv în primele două luni din 2020, înaintea izbucnirii pandemiei de Covid, fiind mai mari cu 10% faţă de 2019. Acestea erau peste sarcina ce decurge din legea bugetară anuală, însă în luna martie, criza sanitară - o situaţie profund impredictibilă la nivel intern şi internaţional - a reprezentat un moment de cumpănă şi în ce priveşte administrarea fiscală în ţara noastră. Totuşi, per ansamblu, încasările la buget au înregistrat un nivel extrem de rezonabil în 2020, în contextul crizei financiare, în baza măsurilor implementate de guvern sub forma de facilităţi precum amânări la plată, eşalonarea simplificată, accelerarea rambursărilor de TVA, acordarea anumitor categorii de bonificaţii. Nivelul rambursărilor de TVA a fost cu 25% mai mare în 2020 decât în 2019".

Mirela Călugăreanu a menţionat că, în primul trimestru din 2021, ANAF a avut încasări cu 14% mai mari decât în 2019, în condiţiile în care procedura de rambursare cu control ulterior a fost prelungită deocamdată. În contextul dat, ANAF îşi doreşte permanentizarea acestei măsuri.

Oficialul ANAF a mai spus că la nivelul instituţiei pe care o reprezintă se simte un pregnant sprijin public în reforma administraţiei fiscale.

• Ionuţ Simion, PwC România: "Continuăm să avem unul dintre cele mai scăzute niveluri de colectare a impozitelor şi taxelor din UE"

Ţara noastră a intrat în criza sanitară din 2020 cu un deficit bugetar deja mare, peste plafonul de 3% din PIB prevăzut de UE, ca urmare a măsurilor fiscal-bugetare prociclice care au dus la majorarea cheltuielilor de consum, concomitent cu scăderea impozitelor şi taxelor, spune Ionuţ Simion, Country Managing Partner PwC România, adăugând că, în acest timp, măsurile luate de guvern pentru îmbunătăţirea colectării nu au avut efectul scontat, ci unul mai lent decât cel aşteptat. Domnia sa a afirmat la conferinţa de ieri: "România continuă să aibă unul dintre cele mai scăzute niveluri de colectare a impozitelor şi taxelor din UE, ca pondere în PIB, şi cel mai mare deficit de încasare a TVA. Însă, în ultimii doi ani, s-au produs progrese semnificative în această direcţie. Odată cu aplicarea pachetului de stimuli fiscali necesari pentru susţinerea companiilor şi persoanelor afectate de criză, deficitul bugetar a urcat la 9,8% din PIB în 2020. Anul trecut, nu mai puţin de 46,3 miliarde de lei, adică 4,45% din PIB au fost puşi la dispoziţia companiilor prin facilităţi fiscale, investiţii şi cheltuieli excepţioanle ocazionate cu scopul combaterii efectelor pandemiei. Chiar şi aşa, România a avut pârghii mult mai limitate la dispoziţie decât alte state, dată fiind situaţia deficitului bugetar cu care se confrunta încă înainte în criză. De aceea, este important că guvernul a înţeles să acorde măsuri de stimulare a economiei, dar este la fel de important să ia şi măsuri de consolidare fiscală, astfel încât să ducă acest deficit bugetar în parametrii stabiliţi de UE, adică la maximum 3% din PIB".

Domnia sa a menţionat că toate statele se confruntă cu deficite şi datorii la niveluri care rerpezintă un record după Al Doilea Război Mondial, în condiţiile în care sunt foarte mari costurile crizei din cauza intervenţiei guvernelor pentru susţinerea afacerilor, prin acordarea unor facilităţi fiscale.

Ionuţ Simion a amintit că, pentru 2021, deficitul bugetar al României este prevăzut la 7,16% din PIB, dar, "din fericire, FMI a prognozat pentru ţara noastră o creştere economică de 6%, mult mai mare decât cea preconizată de guvern: 4,3%". Domnia sa a subliniat: "Este pentru prima oară când instituţiile financare internaţionale vin cu o prognoză mai bună decât Guvernul României".

• Cristian Nacu, IFC: "Amploarea relansării economice depinde de modul în care se gestionează criza medicală"

Perspectivele economice după izbucnirea pandemiei, în 2020, erau destul de sumbre, cu atât mai mult cu cât nu ştia nimeni nici cât va dura aceasta, nici cât de profundă va fi criza, lucru care rămâne în continuare valabil, potrivit domnului Cristian Nacu, Senior Country Officer IFC - divizia de investiţii a Băncii Mondiale. Domnia sa a declarat la conferinţa de ieri: "Amploarea crizei sau a relansării economice depinde enorm de modul în care se gestionează criza medicală şi de soluţia vaccinării, în aşa fel încât să putem reveni la momentul iniţial sau undeva aproape de unde eram în 2019. Din punct de vedere economic, lucrurile au stat un pic mai bine decât ne-am aşteptat. Am avut o scădere economică de numai 3,9% în 2020, faţă de 2019, care s-a datorat în primul rând rezilienţei mediului privat care a dovedit că ştie să se adapteze mai bine şi a făcut perfomanţă chiar şi în condiţii dificile. Este încă o dovadă că orice stat trebuie să sprijine mediul privat ca să poată rezolva problemele unei ţări".

Domnia sa consideră că măsurile fiscale luate de guvern pentru susţinerea economiei au fost potrivite, date fiind mijlocele pe care le-a avut la dispoziţie.

• Alina Popa, OMV Petrom: "Măsurile fiscale au ajutat mediul de afaceri"

Alina Popa, director financiar şi membru al Directoratului OMV Petrom, susţine, la rândul său, că măsurile fiscale luate de guvern au ajutat mediul de afaceri şi că ţara noastră are premise să continue stimularea investiţiilor.

Domnia sa aminteşte că industria în care activează OMV Petrom a fost puternic afectată de pandemie, în primul rând în privinţa cererii de carburanţi, din cauza restricţiilor de mobilitate, dar şi de prăbuşirea preţurilor petrolului şi gazelor până la niveluri minime istorice.

Dar, Alina Popa a subliniat la evenimentul de ieri: "Nu am avut întreruperi de activitate, am trecut cu bine prin această perioadă. Am luat foarte multe măsuri financiare ca să rezistăm: reduceri de costuri şi de investiţii. Ne-am asigurat că rămânem sustenabili din punct de vedere financiar pentru că suntem o companie cu impact semnificativ asupra ţării. Este deosebit de important pentru investitorii noştri şi pentru România să rămânem sustenabili din punct de vedere financiar".

Alina Popa a atras atenţia că nu s-a terminat criza, ea continuă şi există o volatilitate foarte mare, preţurile petrolului cresc din nou, iar compania pe care o reprezintă nu se bazează pe această creştere, manifestând prudenţă atât din perspectiva nivelului investiţional, cât şi a programelor de reducere a costurilor.

Conform domniei sale, în contextul pandemiei, OMV Petrom a făcut progrese pe partea de digitalizare, mai mult şi mai rapid decât în oricare altă perioadă.

"Avem semnătură digitală, am automatizat procesele mai rapid decât aşteptam şi vrem să continumăm în această direcţie, fiind convinşi că nu există viitor fără digitalizare", a concluzionat oficialul OMV Petrom.