MODUL DE DESFĂŞURARE A REFERENDUMULUI, PE ORDINEA DE ZI A CURŢII CONSTITUŢIONALE, Iohannis aşteaptă decizia CCR

Curtea Constituţională a Ro-mâniei urmează să dezbată, astăzi, obiecţiile de neconstituţionalitate formulate de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la actul normativ prin care a fost modificată Legea 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Sesizarea împotriva modificărilor adoptate de Parlament a fost trimisă de Preşedintele României către CCR în 18 mai.

Din analiza celor cinci obiecţii ridicate de şeful statului, cea mai importantă este aceea referitoare la data organizării referendumului.

Conform articolului unic punct 2 din legea criticată, respectiv art. 6 alin. (4) ultima teză din Legea nr. 3/2000: "(...) Cetăţenii României sunt chemaţi să-şi exprime voinţa prin vot în cadrul referendumului naţional cu privire la revizuirea Constituţiei, în ultima duminică a perioadei de 30 de zile prevăzută la art. 151 alin. (3) din Constituţia României, republicată, calculată de la data adoptării de către Parlament a proiectului legii constituţionale, Guvernul având obligaţia de a aduce la cunoştinţă publică, de îndată, prin mijloace de comunicare în masă, textul acestuia şi data referendumului naţional."

Preşedintele consideră că acest articol intră în contradicţie cu celelalte modificări legislative privind organizarea referendumului. În primul rând, termenul de 30 de zile nu poate curge de la data adoptării de către Parlament, atât timp cât iniţiativa care va face obiectul referendumului trebuie verificată şi avizată de CCR. Magistraţi care pot respinge iniţiativa, iar procedura ar trebui reluată în Parlament. Este adevărat că magistraţii Curţii sunt obligaţi să se pronunţe în termen de două zile de la data primirii iniţiativei, dar asta ar perturba modul de calculare a termenului de 30 de zile.

În al doilea rând referitor la acest termen, Klaus Iohannis critică neconcordanţa sintagmelor folosite în actul normativ adoptat de Parlament. Dacă la articolul unic punctul 1 se vorbeşte despre proiectele adoptate de cele două camere ale Parlamentului, la punctul 2 se vorbeşte doar de Parlament, fapt care ar duce la o confuzie cu privire la calcularea termenului după adoptarea iniţiativei de către aleşii neamului.

În al treilea rând, Preşedintele consideră că stipularea restricţiei privind organizarea referendumului în ultima duminică a perioadei de 30 de zile este neconstituţională, deoarece ar limita dreptul fiecărei componenţe parlamentare aleasă o dată la patru ani de a stabili concret ziua în care să aibă loc acest proces de consultare a cetăţenilor cu drept de vot.

Reamintim că, până în prezent, actul normativ prin care a fost modificată legea referendumului a mai fost atacat la CCR de două ori de către reprezentanţii opoziţiei parlamentare, Curtea, prin deciziile nr. 612/ 2017 şi nr. 47/ 2018, a respins excepţiile invocate şi a susţinut că normele sunt constituţionale.