• Dacă Guvernul Croitoru nu va obţine votul de încredere al Parlamentului, următoarea nominalizare a preşedintelui Traian Băsescu pentru funcţia de prim-ministru ar putea să fie, după unele voci, Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI
Premierul desemnat, Lucian Croitoru, îşi va prezenta, astăzi, în Parlament, programul de guvernare, sperând să obţină votul de învestitură din partea unui Parlament preponderent ostil.
Pentru ca oferta sa de guvernare să fie validată, premierul desemnat de preşedintele Traian Băsescu are nevoie de 236 de voturi, fapt greu de realizat, ţinând cont că singura formaţiune care îl susţine, PD-L, are doar 172 de parlamentari.
"Majoritarea parlamentară transparentă", formată din PSD+PC, PNL, UDMR şi grupul minorităţilor (altele decât cea maghiară), şi-a anunţat decizia de a-l susţine pentru funcţia de prim-ministru pe Klaus Johannis, primarul Sibiului şi i-a sugerat, premierului desemnat, Lucian Croitoru, în repetate rânduri, să-şi depună mandatul, întrucât nu va avea nicio şansă la votul din plen.
De altfel, din cei 14 miniştri care formează Cabinetul Croitoru, doar doi au obţinut aviz favorabil în comisiile parlamentare de specialitate: Vasile Blaga, pentru Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Bogdan Aurescu la Ministerul Afacerilor Externe.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, recent, că în situaţia în care Cabinetul nu va primi votul de învestitură în plen, va lua în calcul posibilitatea iniţierii unei a doua nominalizări pentru funcţia de prim-ministru.
De altfel, preşedintele a precizat că nu a discutat cu nimeni posibilitatea de a desemna un alt premier în cazul în care Lucian Croitoru nu va primi votul de încredere.
Întrebat fiind dacă reprezentant al Româ-niei la FMI, Mihai Tănăsescu, ar putea fi unul dintre candidaţi, potrivit Agerpres, preşedintele a replicat: "Nu am discutat cu nimeni posibilitatea de a desemna un premier dar partidele îşi caută un premier. Deci şi Tănăsescu este posibil să fie o propunere a unui partid".
Mihai Tănăsescu, fost ministru de finanţe în guvernarea 200-2004, a declarat că a primit mai multe oferte administrative la nivel central, lăsând să se înţeleagă că ar putea fi unul dintre candidaţii la funcţia de premier.
Potrivit Constituţiei, preşedintele poate să dizolve Parlamentul, "dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură".
Singurul partid care şi-a anunţat susţinerea pentru Lucian Croitoru, democrat-liberalii lui Boc au anunţat, deja, mobilizarea generală pentru votul din plen. Premierul interimar, Emil Boc, şi-a exprimat convingerea că, astăzi, Cabinetul Croitoru va obţine votul de încredere al Parlamentului. "Sper că parlamentarii vor da dovadă de înţelepciune şi vor vota Guvernul Croitoru", a declarat Boc. Vicepreşedintele PD-L, Gheorghe Flutur, a afirmat, la rândul său, că grupurile parlamentare ale PD-L sunt mobilizate pentru susţinerea Guvernului propus de premierul desemnat, Lucian Croitoru.
Partidele parlamentare ce alcătuiesc "majoritatea politică transparentă" nu-i dau, însă, nicio şansă Cabinetului Croitoru.
Purtătorul de cuvânt al PSD, Bogdan Niculescu Duvăz, a anunţat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că social-democraţii vor vota împotriva Guvernului Croitoru. Social-democratul nu a precizat şi modalitatea prin care PSD nu va acorda votul de învestitură: neprezentându-se la vot sau dând un vot negativ.
Liberalii au anunţat, prin prim-vicepreşedintele Ludovic Orban, că vor vota, cu bilele la vedere, împotriva învestirii Guvernului propus de premierul desemnat Lucian Croitoru. Ludovic Orban a solicitat, din nou, ca preşedintele Traian Băsescu să îi retragă mandatul lui Croitoru şi să îl nominalizeze pe Klaus Iohannis, care, în opinia liberalilor, ar reprezenta soluţia pentru ieşirea din criza politică.
Liderul UDMR, Marko Bela a declarat că nici senatorii şi deputaţii Uniunii nu vor vota Cabinetul Croitoru. Conform spuselor sale, "o decizie raţională şi logică" ar fi fost ca premierul desemnat să-şi retragă propunerile şi să înapoieze mandatul primit de la preşedinte.
• Cei 14 miniştri propuşi de Lucian Croitoru
Guvernul propus de Croitoru este format din următorii miniştri: Gheorghe Pogea (Ministerul Finanţelor), Florin Şaghi (Ministerul Administraţiei şi Internelor), Radu Berceanu (Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor), Bogdan Aurescu (Ministerul Afacerilor Externe), Adriean Videanu (Ministerul Economiei şi Comerţului), Daniel Funeriu (Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului), Vasile Blaga (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului), Mihai Şeitan (Ministerul Muncii) Mihai Stănişoară (Ministerul Apărării) Cătălin Predoiu (Ministerul Justiţiei), Adrian Rădulescu (Ministerul Agriculturii), Cristian Vlădescu (Ministerul Sănătăţii), Theodor Paleologu (Ministerul Culturii), Sulfina Barbu (Ministerul Mediului).