MOODY"S CĂTRE GUVERNANŢI: RESPECTAŢI ACORDUL CU FMI Veniturile românilor vor ajunge la nivel european, în 40 de ani

Perspectiva stabilă a calificativului acordat de agenţia de rating Moody"s ţării noastre depinde de respectarea acordului cu instituţiile internaţionale (Fondul Monetar internaţional şi Comisia Europeană), precum şi a angajamentului semnat de băncile străine că îşi vor menţine expunerea totală pe România şi vor respecta cerinţele de capital pentru subsidiare, potrivit unui raport al agenţiei.

Moody"s a confirmat, în martie, ratingul Baa3 cu perspectivă stabilă pentru România, cu puţin înainte de anunţarea acordului cu FMI şi UE.

"România trece printr-o recesiune severă, ce este aşteptată să dureze până la mijlocul anului 2010", se arată în raportul Moody"s. În opinia analiştilor agenţiei de rating, acordul cu instituţiile internaţionale reduce nevoia de finanţare externă a guvernului şi riscul unei crize a balanţei de plăţi. "Totuşi, acesta nu a reuşit să evite o cădere abruptă a producţiei sau o slăbire a poziţiei financiare a guvernului", conform raportului citat.

Moody"s se aşteaptă la o revenire graduală a economiei româneşti, de 3-4% pe an, în medie, dar atrage atenţia că aceasta este cu două-trei procente peste ratele de creştere estimate pentru ţările din zona Euro.

În ciuda recesiunii severe actuale, economia României are perspective bune pe termen mediu, sunt de părere analiştii Moody"s, deoarece "România este semnificativ mai săracă decât cele mai multe state din UE". Pentru acest an, Moody"s estimează că economia României se va comprima cu 7 până la 10%, înainte de revenirea din 2010.

• Costurile cu forţa de muncă din ţara noastră le depăşesc numai pe cele din Bulgaria

Cu 50-60% mai mici decât în Europa Centrală şi cu 15-20% sub cele din Europa de Vest, costurile cu forţa de muncă din ţara noastră le depăşesc numai pe cele din Bulgaria, la nivelul Uniunii Europene, potrivit Moody"s. În 2007, costul lunar mediu cu forţa de muncă în ţara noastră se cifra la 527 de euro, faţă de 1.000 de euro în Polonia, 1.200 de euro, în Republica Cehă, 2.280 de euro, în Spania, 3.220 de euro, în Franţa şi 3.950 de euro în Austria.

Astfel, deşi combinaţia între mediul rezonabil de afaceri, statutul de membru al UE şi îmbunătăţirea infrastructurii - stimulată de fonduri europene - ar trebui să susţină în timp investiţii mai mari, ceea ce ar însemna creşterea veniturilor reale spre media europeană, analiştii agenţiei de rating estimează că acest proces va fi de durată, "probabil în jur de 40 de ani".

• Activele băncilor se deteriorează rapid

Deşi sectorul bancar din ţara noastră este deţinut în mare parte de străini şi bine capitalizat, calitatea activelor bancare scade rapid, în ton cu evoluţia economiei, ceea ce ar putea însemna probleme de solvabilitate pentru unele bănci, apreciază Moody"s.

Totuşi, angajamentul semnat de băncile străine atenuează îngrijorările agenţiei de rating, analiştii acesteia fiind de părere că cea mai mare parte a sistemului financiar ar trebui să rămână sănătoasă. "Guvernul ar trebui să rămână punctul de sprijin pentru restul băncilor (n.r. care nu au semnat angajamentul de susţinere a subsidiarelor din România cu FMI), ceea ce ar putea duce la o cristalizare a posibilelor pierderi în valoare de 2-3% din PIB", potrivit raportului citat.

• România, vulnerabilă la evenimentele de pe piaţa financiară est-europeană

Ţara noastră este sensibilă la evenimentele de pe pieţele din Europa de Est, potrivit studiilor agenţiei de rating. Mai mult, cursul leului este speculat de cei care îşi doresc expunere pe pieţele noilor membri UE, cu lichiditate scăzută.

"O depreciere semnificativă a leului ar avea consecinţe serioase asupra economiei şi a sistemului bancar, întrucât 60% din împrumuturile sectorului privat sunt denominate în valută", se arată în raportul Moody"s, care mai precizează că moneda naţională ar trebui să aibă susţinere, totuşi, având în vedere angajamentul asumat de băncile străine şi rezervele minime obligatorii în valută.

Analiştii agenţiei de rating sunt de părere că FMI şi UE vor accelera plata fondurilor alocate României sau chiar le vor creşte, în cazul în care ne-am confrunta cu atac financiar, pentru a susţine balanţa de plăţi şi a preveni acutizarea crizei.