Moscova retrage o parte din trupele de la graniţa cu Ucraina

• Putin, dispus să negocieze cu Occidentul

Moscova este pregătită să negocieze cu Statele Unite şi cu NATO o limitare a desfăşurării rachetelor şi aspecte privind transparenţa militară, în semn de calmare a tensiunilor între Rusia şi Occident, a anunţat ieri preşedintele rus Vladimir Putin, după ce Moscova a informat că retrage trupe de la exerciţiile militare care alimentează temeri cu privire la o invazie a Ucrainei, relatează The Associated Press, conform news.ro.

Putin a declarat în urma unei întâlniri cu cancelarul german Olaf Scholz că Statele Unite şi NATO au respins revendicările Moscovei ca Ucraina şi alte foste ţări sovietice să nu adere la Alianţa Nord-Atlantică, să oprească desfăşurări militare în apropierea frontierei ruse şi să retragă forţele NATO din Europa de Est.

Însă, Statele Unite şi NATO au fost de acord să discute despre o serie de măsuri în domeniul securităţii pe care le-a propus Rusia.

Putin a anunţat că Rusia este pregătită să participe la negocieri privind o limitare a desfăşurării rachetelor cu rază intermediară de acţiune în Europa, transparenţa exerciţiilor militare şi alte măsuri de construire a încrederii şi a subliniat că este necesar ca Occidentul să ţină cont de principalele revendicări ruse. Oficialul rus a făcut aceste declaraţii după ce Ministerul Apărării de la Moscova a anunţat o retragere parţială de trupe, în urma unor exerciţii militare, care alimentează speranţe cu privire la faptul că Kremlinul nu urmăreşte să invadeze Ucraina imediat.

Armata rusă nu a prezentat vreun detaliu cu privire la locul din care retrage trupe şi nici cu privire la numărul militarilor retraşi.

Ieri, Scholz a declarat că este de acord cu faptul că opţiunile diplomatice sunt "departe de a fi epuizate".

Anunţarea retragerii unor trupe este un "semnal bun", a declarat oficialul german, exprimându-şi speranţa că "va urma mai mult".

Acest anunţ a stimulat pieţele financiare şi rubla, afectate de săptămâni de escaladare în cea mai gravă criză între Est şi Vest din Europa din ultimele decenii.

• NATO vrea dovezi clare că Rusia intenţionează să detensioneze situaţia de la frontierele Ucrainei

Secretarul general al NATO, Jens Soltenberg, a salutat ieri, într-o conferinţă de presă, semnalele prin care Rusia ar putea căuta o soluţie diplomatică pe fondul unei consolidări militare la graniţa cu Ucraina. În plus, Stoltenberg i-a cerut Moscovei să-şi demonstreze clar voinţa de a acţiona pentru detensionarea situaţiei.

Soltenberg a afirmat: "Există semnale că Moscova îşi doreşte să continue calea diplomaţiei. Acest lucru oferă motive pentru un optimism prudent. Dar până acum nu am văzut niciun semn de detensionare pe teren din partea rusă. Rusia a adunat o forţă de luptă în interiorul, precum şi la graniţele Ucrainei, un eveniment fără precedent de la sfârşitul Războiul Rece. Totul pare pregătit pentru un nou atac. Dar Rusia încă are timp să se retragă, să nu se mai pregătească de război şi să înceapă să lucreze pentru găsirea unei soluţii paşnice. Situaţia actuală este cea mai gravă criză de securitate cu care s-a confruntat Europa în ultimele decenii".

Jens Stoltenberg a mai precizat că NATO încă aşteaptă răspunsul Moscovei la propunerile sale privind securitatea, menţionând: "Sperăm că vom obţine în curând un răspuns de la Rusia".

• Parlamentul rus a votat rezoluţia prin care îi solicită lui Putin să recunoască independenţa a două regiuni separatiste din Ucraina

Parlamentul rus a votat ieri rezoluţia prin care îi solicită preşedintelui Vladimir Putin să recunoască independenţa a două regiuni separatiste din estul Ucrainei, autoproclamatele Republici Populare Doneţk şi Luhansk, relatează Euronews, conform news.ro. Regiunile se află în zona Donbass, unde forţele separatiste se luptă cu armata ucraineană din 2014.

Viaceslav Volodin, preşedintele Camerei inferioare a Parlamentului, a declarat, după vot, că deputaţii au decis să transmită un apel către preşedinte. Domnia sa a afirmat că o astfel de recunoaştere ar crea premisele garantării securităţii şi protecţiei locuitorilor în faţa ameninţărilor externe, precum şi pentru consolidarea păcii internaţionale şi a stabilităţii regionale, în conformitate cu obiectivele şi principiile Cartei ONU şi va iniţia procesul recunoaşterii internaţionale a ambelor state".

Volodin a acuzat autorităţile ucrainene că încalcă drepturile şi libertăţile locuitorilor şi că au instituit "o blocadă economică totală" a celor două zone.

• Marea Britanie: "Rusia trebuie să se angajeze la o retragere pe scară largă a trupelor de la graniţa cu Ucraina"

Ministrul britanic de Externe, Liz Truss, a declarat ieri că Rusia trebuie să se angajeze la o "retragere pe scară largă" a trupelor de la graniţa cu Ucraina înainte ca Occidentul să poată avea siguranţa că nu mai există ameninţarea unei invazii. Şefa diplomaţiei britanice a declarat pentru LBC: "Ruşii au susţinut că nu au planuri pentru o invazie, dar va trebui să vedem o retragere pe scară largă a trupelor pentru a demonstra că este adevărat".

Amintim că Rusia a desfăşurat peste 100.000 de soldaţi la graniţa cu Ucraina. Liderii politici ruşi neagă acuzaţiile occidentale conform cărora Kremlinul intenţionează să invadeze, dar spun că ar putea recurge la acţiuni "militare-tehnice" nespecificate dacă nu sunt îndeplinite o serie de cerinţe, precum interzicerea aderării Ucrainei la alianţa politico-militară NATO.