Mugur Isărescu, BNR: "Nu orice creştere economică asigură convergenţa"

Convergenţa cu statele dezvoltate din Uniunea Europeană poate fi atinsă printr-o creştere coerentă a economiei, conform guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

Domnia sa a declarat ieri, la lansarea ediţiei de primăvară a Raportului Economic Regional al Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru 2016: "Una dintre concluziile raportului este că nu orice creştere economică asigură convergenţa. Raportul avertizează asupra încetinirii procesului de convergenţă. Tema convergenţei pentru România poate uni naţiunea, toată lumea vrea să ne apropiem de nivelul de trai al ţărilor dezvoltate. În lipsa reformelor structurale, nici politicile fiscale, nici cele monetare nu aduc creşterea economică durabilă".

Oficialul BNR a amintit că ţara noastră a avut, înaintea crizei, doi ani consecutivi de creştere economică de circa 7%, creştere care nu a fost sustenabilă, iar efectele acestui lucru "se văd şi acum". Mugur Isărescu a subliniat că este de preferat o creştere economică mai mică, dar constantă, în locul unei creşteri mari, dar care să fie riscantă şi să fluctueze conjunctural.

Mugur Isărescu a afirmat: "BNR sprijină pe toate căile ideea unui proiect de ţară. Dacă am avut comentarii în acest sens (n.r. la adresa unui proiect de ţară), ele s-au referit la calitatea acelui proiect, la soliditatea lui, la consistenţa sa. Vrem un proiect consistent şi solid, nu unul care să susţină, de pildă, o creştere de 7%. Am mai avut asemenea creşteri şi apoi au venit corecţiile. Vrem un proiect de ţară bazat pe o creştere economică durabilă, bazată pe productivitate. Nu există substitut la politicile economice sănătoase. Există un calcul pe care îl regăsim şi în raport. Acesta arată că, dacă productivitatea totală a factorilor ar creşte cu 1% peste media UE în următorii 25 de ani, putem ajunge la 80% din media nivelului de trai din UE".

Mugur Isărescu a lansat un apel către economiştii din bănci să coopereze pentru o analiză economică pertinentă. "Convergenţa în interiorul uniunii economice nu vine de la sine. Economiştii din bănci trebuie să se adune şi să facă o analiză adevărată, întrucât în acest moment avem un deficit de analiză economică", a menţionat domnul Isărescu.

Guvernatorul BNR a mai amintit că, în ianuarie 2016, România a plătit ultima tranşă din împrumutul de 12 miliarde de euro accesat în 2009 de la FMI. "Acel împrumut a fost luat pentru finanţarea unei ajustări. Niciun ban de la FMI nu s-a dat pentru salvarea vreunei bănci. Din punct de vedere macroeconomic, cel puţin până acum, România este stabilă şi avem un necesar de finanţare externă mult mai scăzut", a spus domnul Isărescu.

Oficialul BNR a menţionat că, pe lângă rambursarea integrală a finanţării de la FMI, România şi-a crescut rezervele internaţionale cu 6 miliarde de euro, iar BNR a redus rezervele minime obligatorii de la 40% la sub 20%.