MUGUR ISĂRESCU:  "Căutăm soluţii noi pentru păstrarea economiilor populaţiei"

Depozitele bancare reprezintă o soluţie pozitivă de păstrare a economiilor, la noi, a precizat, ieri, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei de prezentare a raportului asupra inflaţiei.

Domnia sa a adăugat, însă, că Banca Centrală lucrează la identificarea de noi modalităţi pentru păstrarea banilor, un exemplu în acest sens fiind fondurile de pensii.

Mugur Isărescu a explicat: "În România, faţă de alte ţări, dobânzile sunt real pozitive. (...) Nu suntem în situaţia altor ţări să facem represiune financiară".

Creditarea în lei se află în creştere, pe fondul derulării programului Prima Casă, dar finanţarea economiei reale, cu precădere a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, este "mai rău decât firavă", a mai spus, guvernatorul BNR.

Contractarea unui credit în monedă naţională pe 15-20 de ani reprezintă un semnal de mare încredere pentru BNR, a ţinut să precizeze Mugur Isărescu, subliniind: "Avem o expansiune clară a creditului în monedă naţională pe seama reducerii ratelor dobânzii. Se restabileşte un echilibru necesar între creditarea în lei şi valută. Înseamnă că măsurile noastre au avut efectul dorit. Stocul total de credite este încă în teritoriu negativ, dar creşterea creditării în lei este mai mare decât scăderea la valută. (...) Însă creditarea în lei pentru firme nu mă mulţumeşte".

Legat de creditare, guvernatorul s-a adresat, ieri, atât băncilor, cât şi consumatorilor: "Unii spun că firmele sunt subcapitalizate - şi au dreptate -, dar trebuie ajutate să se capitalizeze. (...) De partea cealaltă, (n.r. consumatorii spun) că băncile au condiţii greoaie, nu fac analize corecte. Pe scurt, personal, nu sunt mulţumit. Am date din economia reală, de la talpa ţării - este mult de lucru".

Întrebat în ce măsură consideră oportună înfiinţarea unei bănci de stat pentru dezvoltare, Mugur Isărescu a subliniat că există Eximbank, înfiinţată pe model american, şi că statutul acestei bănci ar putea fi regândit: "Eximbank s-a capitalizat cu bani de la Banca Naţională din reevaluarea rezervei de aur a BNR. (...) După 25 de ani se poate regândi statutul Eximbank, să se transforme în bancă de dezvoltare. Să faci acum o nouă bancă... Există o tendinţă în Uniunea Europeană de a se crea sisteme de stimulare a creditului, dar trebuie să discutăm, să aprofundăm (...) nu este o decizie pe care să o ia numai Banca Naţională. În principal, este o decizie a Guvernului. Dincolo de orice, ca să închid discuţia, este vorba de oameni. Să faci acum o nouă bancă de stat îţi trebuie soliditate. Imediat ne uităm în trecut şi încep discuţiile. Nu avem un trecut prea glorios aici".

• Rata inflaţiei pe 2014, revizuită de la 2,2%,

la 1,5%

Banca Naţională a României şi-a revizuit prognoza privind inflaţia, anunţând, ieri, o rată anuală pentru acest an de 1,5%, în scădere faţă de ultima prognoză a BNR, de 2,2%. Pentru 2015, Banca Centrală prognozează o rată a inflaţiei de 2,2%, de la 3% - nivelul prognozat în august pentru anul viitor.

BNR estimează că rata anuală a inflaţiei va coborî, în primul trimestru al lui 2015, sub 1,5% - limita inferioară a intervalului din jurul ţintei de 2,5% -, pentru ca, ulterior, în trimestrul al doilea, să revină la acest nivel şi să urce până la 2,6%, în trimestrul al treilea 2016.

Astfel, BNR şi-a refăcut în scădere prognozele din august pentru toate trimestrele, la vremea respectivă Banca Centrală estimând o rată a inflaţiei de 3,1% pentru primele două trimestre din 2016.

Rata medie anuală a inflaţiei va continua să se menţină sub limita inferioară a intervalului ţintei (1,5%) până la finele anului 2015, după care va reveni în acest interval, dar va rămâne sub ţinta centrală de 2,5%, până la sfârşitul celui de-al treilea trimestru din 2016.

Guvernatorul Mugur Isărescu a subliniat că, în ultima lună din T3 2014, inflaţia a reintrat în intervalul ţintit, după ce ieşise din acest interval, în partea inferioară.

"Trebuie să apreciem că inflaţia din România este puţin mai ridicată decât în alte ţări şi că nu avem deflaţie. (...) Suntem în zona criteriilor de convergenţă", a ţinut să precizeze oficialul BNR, adăugând: "Nu aş adera deloc la ideea că avem inflaţie prea scăzută. Această inflaţie ne ajută să continuăm programul de politică monetară".

Traiectoria revizuită în jos a inflaţiei este, în principal, "rezultatul reconfigurării ipotezelor privind evoluţia subgrupei gaze naturale, ca urmare a suspendării majorării preţului de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă, prevăzută pentru luna octombrie 2014"; a prelungirii termenului de furnizare a gazelor naturale la preţuri reglementate (de la 31 decembrie 2018 până la 1 iulie 2021); a dinamicii preţurilor alimentare volatile ce reflectă impactul favorabil al recoltei agricole din 2014, similare celei din 2013, şi al suplimentării ofertei de fructe şi legume de pe piaţa internă (cantităţi importante de astfel de produse au intrat din Polonia şi Moldova), ca urmare a unor evoluţii atipice în comerţul internaţional cu produse din această grupă, în contextul măsurilor adoptate de Rusia cu privire la importuri, potrivit raportului asupra inflaţiei.

De asemenea, prognozele pe inflaţie au fost revizuite în scădere ca urmare a disipării efectului reducerii cotei TVA la unele produse de panificaţie, a diminuării presiunilor inflaţioniste din partea grupei combustibililor pe fondul scăderii cotaţiilor petrolului pe pieţele internaţionale şi a unui PIB mult sub aşteptări, potrivit guvernatorului BNR.

Domnia sa a precizat că reducerea investiţiilor private şi a celor publice duc la slăbirea creşterii economice.

Scăderea cheltuielilor cu investiţiile publice ar putea însemna o disciplinare a modului în care este cheltuit banul public, ca urmare a acţiunilor DNA din ultima vreme, opinează guvernatorul Isărescu, care a revenit, ieri, asupa unei declaraţii făcute cu câteva zile în urmă: "Cred că şi bătălia asta cu corupţia are rostul ei. Din ce am citit, nu s-au cheltuit banii, mai ales la locale (...) Am lansat o ipoteză, pentru că succesul acestui efort de combatere a evaziunii fiscale şi a corupţiei are efecte financiare şi economice pe termen lung".

Zilele trecute, Mugur Isărescu sublinia că reducerea investiţiilor publice poate fi un beneficiu pe termen lung, dacă aceasta a fost făcută pe baza întăririi disciplinei financiare, prin eliminarea proiectelor nerealiste şi a corupţiei, chiar dacă afectează creşterea economică pe termen scurt.