MUGUR ISĂRESCU, GUVERNATORUL BNR:  Stagflaţie şi deficit extern mare - cea mai rea combinaţie pentru România

Stagflaţia corelată cu un deficit extern mare reprezintă una dintre combinaţiile cele mai rele pentru ţara noastră, a avertizat, ieri, Guvernatorul Băncii Naţionale a României, domnul Mugur Isărescu. În situaţia în care inflaţia va rămâne ridicată şi economia va scădea, atunci pericolul stagflaţiei va exercita o presiune semnificativă asupra economiei.

Deficitul de cont curent al ţării noastre s-a redus la 12,3% din Produsul Intern Brut anul trecut (de 13,5% din PIB în 2007) şi este estimat să coboare la 7,5% în acest an.

"Cursul de schimb şi-a făcut datoria, atât cât a putut, în ceea ce priveşte ajustarea deficitului extern, care va continua în mod rapid în perioada următoare", a spus domnul Isărescu, adăugând că o ajustare realizată doar prin deprecierea leului este periculoasă şi pune presiune pe inflaţie, dacă nu este susţinută de corelarea politicilor economice.

Guvernatorul Băncii Centrale este, însă, optimist şi susţine că economia românească s-a angajat pe "o traiectorie bună de ajustare şi merge în direcţia cea bună".

• Prognozele de inflaţie, revizuite în jos la 4,4% în 2009 şi 2,8% în 2010

Ţinta de inflaţie pentru 2010 a fost stabilită de BNR la 3,5%, plus sau minus un punct procentual, confirmând ipoteza de lucru folosită de banca centrală încă din februarie 2009, a explicat domnul Mugur Isărescu. Pentru acest an, ţinta de inflaţie este tot de 3,5%.

De asemenea, BNR a revizuit în jos prognoza pentru inflaţia la finalul lui 2009, la 4,4% (de la 4,5%) şi cea pentru 2010 la 2,8% (de la 3,2%).

Guvernatorul BNR a argumentat: "Reducerea relativă a riscului de depreciere a monedei naţionale şi contracţia cererii au dus la revizuirea în scădere a prognozei de inflaţie pe 2009 până la 4,4%, de la 4,5%"

Banca Centrală consideră că există condiţii favorabile pentru o dezinflaţie mai rapidă decât în perioada precedentă, deoarece principala presiune asupra inflaţiei - evoluţia cursului de schimb - s-a diminuat.

"În trimestrul întâi, atât economia românească, cât şi inflaţia au plătit preţul ajustării inevitabile a deficitului extern", a spus domnul Isărescu.

Printre factorii ce susţin procesul dezinflaţionist se numără şi evoluţia preţurilor la produsele agro-alimentare, după ce 2008 a fost un an agricol bun, şi scăderea preţurilor nominale la import.

Totuşi, domnul Isărescu a mai menţionat: "Intervalul de incertitudine rămâne relativ mare, chiar dacă s-a mai diminuat comparativ cu prgnozele anterioare, iar acesta este mai degrabă în sensul unei ieşiri în partea de jos din prognoză", a spus Isărescu.

• Politica monetară a BNR a fost şi va rămâne prudentă

Reducerea dobânzii de politică monetară de la 10% la 9,5% nu a fost agresivă, iar decizia a avut la bază înscrierea inflaţiei pe un trend descendent şi diminuarea riscului de depreciere a leului, a explicat Mugur Isărescu. Domnia sa a adăugat: "Am fost surprinşi că aţi fost surprinşi. Politica monetară a BNR a fost şi o să fie prudentă".

Argumentele acestei scăderi de jumătate de punct procentual sunt: revenirea inflaţiei pe o treiectorie descendentă, contracţia cererii agregate, scăderea potenţialului de depreciere a leului şi continuarea ajustării rapide a deficitului de cont curent.