MUGUR ISĂRESCU: "S-a creat această anticipaţie de venituri sporite"

Actualizare Mugur Isărescu: "Avem o scădere a ritmului de creştere a creditării la sub 8%"

România înregistrează nu o scădere a creditării, ci o scădere a ritmului de creştere a creditării, la sub 8% în ultimele luni, a declarat, astăzi, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, care a prezentat Raportul trimestrial asupra inflaţiei.

"Avem nu scădere a creditării, câtuşi de puţin, creditul creşte, dar o scădere a ritmului de creştere a creditării, sub 8% în ultimele luni. 8% creştere anuală. Nu este mult. Nu este mult având în vedere că este o creştere nominală a creditului....Dacă avem în vedere o creştere economică de 4-5% plus o inflaţie de 4%, este uşor sub creşterea nominală a PIB-ului. Cu alte cuvinte, cele două concluzii pe care le-am menţionat în întâlnirea noastră precedentă sunt valide şi reflectate de cifre", a spus Mugur Isărescu.

El a precizat că este posibil să vedem o continuare a scăderii ponderii creditului în total PIB sau să nu existe o creştere a intermedierii financiare. De asemenea, guvernatorul a menţionat că BNR nu doreşte descurajarea creditării prin majorarea dobânzilor.

Mugur Isărescu a precizat că sunt probleme structurale în ceea ce priveşte creditarea: o creştere uşor exagerată a creditării către populaţie în dauna creditării către firme, iar în cadrul creditării către populaţie, avem angajarea băncilor către credite mai puţin "înţelepte" către persoanele care nu dovedesc capacitate solidă de rambursare.

Potrivit guvernatorul BNR, costul aferent creditelor de consum se situează la un nivel comparabil cu cel al ţărilor din regiune însă cel aferent creditelor pentru locuinţe se plasează pe un palier încă superior.

"Dobânda anuală efectivă medie la creditele noi pentru consum acordate gospodăriilor populaţiei în Zona Euro este undeva în jur de 6%, stabilă, în România stabilă din 2015 la un nivel de 10%, într-un an şi jumătate aproape sub ratele de dobândă anuală efectivă medie din cele trei ţări cu care ne putem compara (Cehia, Ungaria şi Polonia n.r.). Chiar sub Cehia, sub Ungaria şi sub Polonia. Nici pe departe cel mai scump credit din Europa cum s-a bătut tam-tam-ul.....Acum este uşor peste cea din Cehia, dar este sub cea din Ungaria şi Polonia.....La creditele pentru locuinţe, cu aceeaşi comparaţie, Zona Euro şi cele trei ţări, Cehia Ungaria şi Polonia, într-adevăr s-a sărit relativ calul datorită creşterii dobânzilor în piaţa monetară. Creşterea a dobânzilor în piaţa monetară care a fost corelată cu evoluţia inflaţiei", a mai spus Mugur Isărescu.

-----

Ţara noastră se confruntă cu cel puţin două probleme în ceea ce priveşte capacitatea de a adopta euro: populaţia vrea venituri mai mari, iar veniturile bugetare nu sunt suficiente pentru a realiza obiective precum construcţia de autostrăzi sau îmbunătăţirea infrastructurii feroviare, susţine guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

"Eu cred că avem două probleme mari. Să vedem cum le rezolvăm. În primul rând s-a creat această anticipaţie la nivelul întregii societăţi de venituri sporite. Dacă vă duceţi, cum mă duc şi eu pe la ţară, toată lumea vrea venituri mai mari. Asta este o realitate, nu ai cum s-o mai...o realitate socială. Cum o temperezi? Sufli în ea? Este şi an electoral. A doua, realitatea aceasta pe care am descris-o cu veniturile fiscale care sunt sub 30% din PIB. Păi cu 30% din PIB, din ce mai faci autostrăzi, îmbunătăţeşti infrastructura feroviară, ca să dau numai două exemple? Să ai şi un sistem de sănătate şi educaţie bine pus la punct. Nu, nu sunt venituri suficiente. Şi ai o problemă acolo cantitativă", a spus, astăzi, Mugur Isărescu, care a prezentat Raportul trimestrial asupra inflaţiei.

El a precizat că nici nu este credibil dacă spui că ai un deficit fiscal scăzut, dar nu ai îndeplinit o serie de obiective, acestea fiind amânate.

"Dacă mai adăugăm şi problema eficienţei companiilor româneşti şi a solidităţii lor, mă refer la cele 300.000 de companii care stau pe capital negativ şi nu se ştie ce fac, avem probleme serioase de rezolvat ca să intrăm în anul 2024. Acesta nu înseamnă că sunt pesimist. Sunt optimist. Am participat la elaborarea acestui program împreună cu Guvernul, cu doamna prim-ministru, cu Academia, preşedintele Academiei, cu majoritatea partidelor politice, am avut şi sprijinul preşedinţiei. Am prezentat materialul public la Academia Română ca să fie neutru. Il sprijinim dar societatea trebuie să ştie realitatea", a mai declarat Mugur Isărescu.

La acestea, guvernatorul BNR a menţionat probleme de convergentă instituţională şi a dat exemplu încercării de modificare a Legii BNR.