MUGUR ISĂRESCU Singura direcţie pentru economie, în sus

Adina Ardeleanu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 10 septembrie 2009

De acum înainte, singura direcţie a economiei este "în sus", potrivit lui Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, necunos­cuta fiind viteza creşterii. "Trebuie să ne preocupe calitatea creşterii ca să nu mai ajungem înapoi la aceleaşi probleme", a mai adăugat guvernatorul.

România îşi va relua creşterea economică începând cu trimestrul III sau, cel mai târziu, în trimestrul IV, faţă de trimestrul anterior, susţine guvernatorul BNR.

"Dacă ne luăm după producţia industrială, economia a luat-o deja în sus şi este în proces de recuperare. Am plecat de la -12% şi a ajuns la -6%, în condiţiile în care cifrele apar cu cel puţin două luni întârziere ", a spus domnia sa.

Deficitul extern este sustenabil la 8% din PIB, dacă investiţiile străine ating 5-6% din PIB

Deficitul de cont curent ar putea fi sustenabil la un nivel de 8% din PIB, însă numai în condiţiile în care investiţiile străine s-ar situa la nivelul de 5-6% din PIB, la care să se adauge fondurile structurale atrase de Româ­nia, a mai declarat, ieri, Mugur Isărescu.

Criza a fost atât un declanşator, cât şi un accelerator al ajustării deficitului de cont curent

Creşterea deficitului de cont curent este dificil de evitat dacă avem în vedere ciclicitatea intrărilor de capitaluri, a declarat Mugur Isărescu, subliniind că tentaţia a fost extrem de mare, dacă acceptăm faptul că am trăit un ciclu internaţional, de abundenţă de capitaluri şi apoi retragere. "Cu greu am fi putut evita creşterea deficitului de cont curent în ultimii 4 ani", a spus domnia sa.

Deteriorarea deficitului de cont curent putea fi atenuată dacă anumite tendinţe nesustenabile în sectorul privat -creşterea salariilor reale într-un ritm superior productivităţii şi evoluţia puternic ascendentă a creditării - erau corectate printr-o conduită prudentă a sectorului public.

Schimbarea sentimentului investitorilor faţă de ţara noastră a condus la o accelerare a ajustării, a mai spus domnul Isărescu. "Criza reprezintă un declanşator şi accelerator al ajustărilor", potrivit domniei sale.

Mugur Isărescu a mai spus: "Pentru noi, la Banca Naţională, nu a fost nicio surpriză că urmează şi refluxul. Tot atât de adevărat este însă că magnitudinea acestei ajustări a fost subestimată la Banca Naţională".

Astfel, dacă ne uităm la creşterea economică, putem spune că avem parte de o aterizare dură ("hard landing"). Guvernatorul BNR opinează că vom mai vedea ajustări ale creşterii economice şi ale producţiei industriale. Totuşi, domnia sa precizează că "dacă ne uităm la şomaj, nu prea ne confruntăm cu o aterizare dură".

Guvernatorul BNR s-a declarat prea optimist în privinţa absorbţiei fondurilor europene

Atragerea de fonduri europene s-a situat sub un nivel minim pe care îl vedeam, a recunoscut, ieri, guvernatorul BNR.

Domnul Isărescu este de părere că toate eforturile trebuie îndreptate către fondurile europene, în condiţiile în care "România va înapoia cele 20 de miliarde de euro pe care le-a împrumutat de la instituţiile internaţionale, din cele 30 de miliarde de euro pe care ar trebui să le luăm de la Uniunea Europeană". Potrivit guvernatorului, problema este că această sumă nu va fi atrasă uşor, întrucât este formată din zeci de mii de mici proiecte, care se lovesc de birocraţie sau blocaje legislative.

Suntem importatori de credibilitate

O ţară ar trebui să exporte credibilitate, să arate că în momentele grele poate să acţioneze, însă noi am importat credibilitate, apelând la instituţiile financiare internaţionale, a afirmat oficialul BNR.

Totuşi, domnia sa este de părere că autorităţile au făcut ceea ce trebuia să facă în contextul situaţiei economice actuale. Acordul cu instituţiile financiare internaţionale este menit să "compeseze lipsa de generozitate a capitalului privat".

Băncile - prea prudente

Băncile au suprareacţionat, în contextul actual, manifestând o prudenţă excesivă faţă de clienţi şi se impune mai multă flexibilitate din partea lor, a declarat, ieri, guvernatorul BNR. Domnia sa a atras atenţia că atunci când băncile vor dori să îşi ajute clienţii, ar putea fi prea târziu.

Potrivit lui Mugur Isărescu, băncile au exagerat şi atunci când îşi invitau clienţii să ia credite cu buletinul, chiar în septembrie anul trecut. Astfel, "la noi, ruptura a fost extremă" între evoluţia economiei pâna în trimestrul al patrulea al anului trecut şi cea ulterioară.

Procesul de convergenţă la euro, încă realizabil

Ţara noastră trebuie să intre în zona euro în 2014, potrivit calendarului stabilit, una dintre condiţiile pentru aderare fiind reducerea deficitului bugetar sub nivelul de 3% din produsul intern brut (PIB).

Procesul de convergenţă la zona euro este încă realizabil pentru România, dar cu o mare schimbare de accent, dinspre inflaţie şi chestiunea dobânzilor spre problema deficitului public, a declarat, ieri, guvernatorul BNR. Domnia sa a spus că problema cea mai importantă care trebuie tratată este structura nesustenabilă a cheltuielilor bugetare.

Ultima prognoză agreată în august de autorităţile române cu Fondul Monetar Inernaţional (FMI) indică o restrângere masivă a deficitului extern în acest an, la circa 5,5% din PIB, de la peste 12% din PIB anul trecut. Anterior, guvernul estima un deficit de cont curent de 7,5%din PIB în 2009.

În acest an, guvernul estimează, în acord cu Fondul Monetar internaţional (FMI), un nivel al deficitului bugetar de 7,3% din PIB.

Deficitul de cont curent al României a înregistrat una dintre cele mai mari ajustări din istorie, scăzând cu 73,3 procente, în primul semestru din 2009, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, până la valoarea de 2,375 miliarde de euro.

Linii de credit de 25 miliarde de lei, scadente până la finele acestui an

Valoarea economisirii în ţara noastră ar putea scădea la jumătate, dacă băncile nu vor reînnoi liniile de credit scandente până la finele acestui an, în sumă de 25 miliarde de lei, a declarat, ieri, Florian Neagu, reprezentant BNR, cu ocazia prezentării unui studiu cu tema "Aspecte ale procesului de economisire în România".

Documentul a fost realizat de Banca Naţională a României, Fondul Român de Garantare a Depozitelor şi Centrul Român de Politici Economice.

"Dacă băncile nu vor fi de acord să rescadenţeze aceste credite, companiile vor fi nevoite să le achite din depozite şi, eventual, din fluxurile curente de numerar", a explicat Florian Neagu. Astfel, multe companii s-ar putea confrunta cu dificultăţi în plata obligaţiilor către parteneri, cu impact semnificativ în economia reală.

Economisirea a 10% din gospodăriile autohtone reprezintă mai mult de 70% din total

Studiul citat relevă faptul că doar 10% din gospodăriile autohtone economisesc mai mult de 70% din valoarea totală a economisirii, în timp ce aproximativ 50,4% nu reuşesc sau nu au reuşit niciodată să economisească ceva. Acelaşi studiu susţine că doar gospodăriile cu un venit de peste 2.500 de lei/lună au o probabilitate mai ridicată să economisească.

Reprezentanţii Fondului au mai spus, ieri, că probabilitatea de a economisi nu diferă de la o grupă de vârstă la alta, deşi un sondaj din 2006 al Institutului Naţional de Statistică arată că gospodăriile tinere, sub 25 de ani, economisesc mai mult decât cele care au vârstele cuprinse între 25 şi 45 de ani.

Cercetarea întreprinsă de Fondul de Garantare susţine că probabilitatea de a economisi este mai mare atunci când capul familiei este şomer, în timp ce un sondaj dat publicităţii de INS susţine că această probabilitate creşte nu doar în situaţia menţionată de raportul FGDB, ci şi atunci când capul familiei este liber-profesionist, agricultor, pensionar sau patron. În acelaşi timp, însă, probabilitatea de a economisi este mai scăzută pentru gospodăriile conduse de o femeie.

Dintre cei aproximativ 1.600 de respondenţi ai chestionarului Fondului, 70% preferă să economisească în lei, în timp ce 16,8% au optat pentru economisirea în valută. Persoanele cu grad mai scăzut de educaţie ar prefera economisirea în lei spre deosebire de persoanele cu studii universitare care optează pentru valută.

Acelaşi studiu mai arată că probabilitatea de a economisi este mai ridicată pentru familiile care locuiesc în Bucureşti, datorită oportunităţilor de investiţie mai ridicate.(Ş.C.)

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. cum naiba sa ai crestere in trimestrul trei sau patru cand ai minus 8 acum si firmele abia mai supravietuiesc multe se inchid este un climat economic nefast fata de micii intreprinzatori,taxe peste taxe,ce zice isarescu e un fel de mesaj pozitiv vorba goala cam atat ,e vb de o economie fictiva nu cea reala in cea reala e dezastru total ,economistii de top sustin unanim ca greul abia acum vine

    1. de acord sau chiar mai rau este crasa incompetenta

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
rpia.ro
danescu.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

18 Oct. 2024
Euro (EUR)Euro4.9724
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5865
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2949
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9815
Gram de aur (XAU)Gram de aur399.9201

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
citiesoftomorrow.ro
cnipmmr.ro
thediplomat.ro
hipo.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb