Municipiul Buzău, cel mai mare buget din ultimi ani - 113 milioane euro

Municipiul Buzău are în 2023 cel mai mare buget din ultimii ani, astfel că lista investiţiilor cuprinde anul acesta proiecte extrem de importante pentru dezvoltarea oraşului, despre care primarul Constantin Toma spune că trebuie să devină "oraş magnet până în 2030". În total, bugetul de venituri va ajunge la 171 de milioane de euro, iar 66% reprezintă suma alocată proiectelor de investiţii.

"Din 2016, când am fost ales primar, veniturile bugetate au crescut constant, astfel că, dacă în 2016 acestea au fost de 44 de milioane de euro, în 2021 ajunseseră la 60 de milioane de euro, iar în 2022 la 63 de milioane de euro. Pentru 2023 prognozăm venituri de 66 de milioane de euro, atenţie, fără finanţările de la Uniunea Europeană sau din credite. Cu toate finanţările la care avem acces, anul acesta estimăm venituri de 171 de milioane de euro, pe care să le cheltuim în proporţie de 66% (113 milioane de euro) pentru investiţii şi 34% (58 de milioane de euro) pentru funcţionare", a spus Constantin Toma, primarul municipiului Buzău.

• Lista marilor proiecte propuse pentru 2023

2023 este un an marcat încă de la începutul lui prin mai multe proiecte ce vor schimba oraşul în unul complex din punct de vedere funcţional, cu infrastructură rutieră, feroviară, poate chiar şi aeriană, un oraş deschis atât către ţară, cât şi dincolo de graniţă, ne-a spus Raluca Bobescu, architectul şef al Primăriei Buzău, apreciind: "Trebuie să avem răbdare şi încredere, pentru că sunt lucrări foarte complexe care necesită atenţie, specialişti, investiţii foarte mari. Pentru unele proiecte au fost deja emise certificate de urbanism, unele fiind la faza de studii de fezabilitate, iar pentru altele trebuie să se întocmească documentaţii urbanistice, altele sunt în faza de executie, toate ducând la schimbarea imaginii oraşului".

Printre lucrările aflate în curs de întocmire se numără:

1. Studiul de fezabilitate în vederea realizării unui "Centru de recreere Aquapark" în zona parcului Tineretului - centru de agrement indoor-outdoor dedicat atât locuitorilor oraşului, cât şi un centru de atracţie pentru cei din oraşele vecine. "Este prevăzut cu tobogane şi piscine, zonă de plajă, restaurante. Se încearcă transpunerea tuturor elementelor precum apa, vegetaţia, mişcarea, lumina în complexitatea compoziţiei arhitecturale prin integrarea armonioasă în spaţiul vegetal al parcului. El va putea fi perceput din toate direcţiile de acces în interiorul Parcului Tineretului", a spus Raluca Bobescu.

2. PUZ - în vederea realizării unui pol de sănătate în zona de sud-est a municipiului Buzău - "complex de sănătate-spital municipal". "Este un proiect provocator deoarece ne dorim să realizăm nu un simplu spital, ci ne dorim să putem să oferim cetăţenilor, echipei de lucru din cadrul spitalului toate facilităţile necesare desfăşurării actului medical, de la un spital multidisciplinar, cu amfiteatru, zona de food court, la un sat pentru persoanele în vârstă, un spaţiu dedicat vârstnicilor, cu personal medical, cu zonă de loisir, de activităţi recreative, până la zona de locuire pentru medici, însoţitori. Va fi realizat în imediata vecinătate a autostrăzii A7, va avea legatură la viitorul Orbital şi va fi legat şi de viitoarea gară de pe linia metropolitană de cale ferată Bucureşti - Buzău - Mărăşeşti", a explicat arhitectul şef din Primăria Buzău.

3. PUZ - în zona de nord a municipiului Buzău, conversia funcţională în vederea construirii unei baze/parc sportiv pentru practicarea sportului de performanţă - pe platforma fostei gospodarii comunale de pe râul Buzău. "Municipalitatea a dat curs unei documentaţii urbanistice în conversia zonei respective într-o bază sportivă, cu bazin de înot olimpic, a unei săli de sport dedicate tuturor tipurilor şi competiţiilor sportive, cu o bază de tenis de câmp având în vedere performanţa excepţională a unor tineri din Buzău în domeniul sportiv. Atât baza sportive, cât şi centrul de recreere aquapark aflate în zona de nord a oraşului vor fi legate între ele, pentru că s-a încercat să existe o coerenţă între funcţiuni, spaţiu verde şi zonele cu potenţial de dezvoltare rezidenţială, comercială", a explicat Raluca Bobescu.

4. Studiu de fezabilitate penteru un "drum orbital-legătura cu A7-Buzău" - un drum necesar pentru eliminarea traversării oraşului în cruce, care duce la aglomerarea, supraaglomerarea acestuia. "Este un drum de centură, pe malul râului Buzău, traversează DN2B, zona liniei forajelor din zona industrială şi va avea legatură de descărcare atât în Autostrada A7, cât şi în drumul expres Buzău-Brăila. Va face tranzitarea oraşului mult mai facilă, va face legatura cu toate regiunile ţării mult mai rapid, într-un mod adaptat la realităţile europene", au spus reprezentanţii Primăriei Buzău.

5. PUZ - T19 -, în vederea realizării unui campus de învăţământ dual, necesar punerii oraşului Buzău pe harta centrelor universitare. "Încercăm să atragem tinerii, oferindu-le posibiltatea să se înscrie la universitate în oraşul natal, fără să mai migreze în marile centre universitare, să facă practică, să lucreze în cadrul unor societăţi comerciale partenere în cadrul proiectului, toate în cadrul unui campus universitar în zona Verneşti. Lista invesţiilor continuă cu reabilitări energetice de blocuri, şcoli, refacerea spaţiilor verzi, modernizarea străzilor, a infrastructurii de utilităţi, evenimente culturale, sociale, toate contribuind la dezvoltarea sustenabilă a oraşului", a spus arhitectul şef din Primăria Buzău.

Articol preluat din revista BURSA Construcţiilor