Narada: În România încă se prăbuşesc tavenele şcolilor peste copii

Zilele trecute, tavanul fals al unei şcoli din mediul rural, din judeţul Sibiu, s-a prăbuşit. Patru dintre elevii şcolii, care s-au întors în clasă mai devreme din pauză, au fost prinşi sub acesta. Din fericire, au suferit răni uşoare şi doar unul dintre ei a necesitat două zile de internare în spital pentru investigaţii. Şcoala gimnazială Alămor din comuna sibiană Loamneş a fost construită în anul 1936, iar ultimele reparaţii la nivel de infrastructură au fost făcute în urmă cu mai bine de 20 de ani, după cum afirmă primarul localităţii. Şcoala urmează să intre într-un program de reabilitare prin fonduri PNRR, însă, până atunci, copiii au fost mutaţi într-un alt corp de clădire, conform unui comunicat de presă al Narada.

Potrivit sursei citate, la data de 5 octombrie 2022, la lansarea HartaEdu.ro, statisticile legate de siguranţa elevilor la şcoală erau mai mult decât îngrijorătoare:

Peste 600 de şcoli din România aveau risc seismic de grad I şi II şi impuneau lucrări urgente. Doar un procent de 6% din totalul şcolilor le reprezenta pe cele expertizate. Şi aproape jumătate, 42%, dintre clădirile în care funcţionează şcoli în România sunt amplasate în zone cu risc seismic ridicat.

Mai mult decât atât, în ultimii 10 ani, 11 instituţii de învăţământ s-au prăbuşit peste elevi la ore, iar cauzele nu au fost cutremurele. Într-o şcoală gimnazială din judeţul Galaţi acelaşi tavan dintr-o sală de clasă s-a prăbuşit într-un an şi jumătate de 4 ori.

În plus, jumătate dintre şcolile din România nu erau dotate cu sală de sport, 500.770 de elevi nu aveau acces la o bibliotecă, 1 din 6 şcoli nu avea o sursă autorizată de alimentare cu apă, 845.000 de elevi nu aveau acces la un laborator de ştiinţe şi 230.000 de elevi nu aveau grupuri sanitare în incinta şcolii.

Acesta a fost motivul pentru care organizaţia Narada a lansat HartaEdu.ro, o platformă prin care sunt scoase la suprafaţă nevoile din şcolile din România, mobilizând, în acelaşi timp, comunităţile şi mediul privat pentru a găsi soluţii de rezolvare. După doi ani de la lansare, pe HartaEdu sunt înscrise azi aproape 1500 de alerte, dintre care aproximativ 400 din zona de siguranţă. Tot în aceşti doi ani, 100 dintre alertele ce ţin de siguranţa elevilor la ore au fost finanţate cu ajutorul partenerilor Narada şi rezolvate.

Dar ce înseamnă siguranţă? În cazul de faţă putem traduce acest termen pe baza intervenţiilor în infrastructura şcolară, fără de care zeci de mii de copii din întreaga ţară s-ar fi aflat într-un pericol real la ore. Însă Narada vede siguranţa mai departe de această barieră fizică. E vital ca elevii să fie protejaţi fizic la şcoală, însă siguranţa lor trebuie să fie legată şi de perspectivele de viitor. Se poate considera că o generaţie de elevi se simte în siguranţă atunci când are o bună pregătire pentru viitor, are toate instrumentele necesare, academice, profesionale şi de tehnologie pentru a-şi construi drumul în viaţă. "Trăim o oportunitate istorică în care putem folosi tehnologia ca să facem nişte salturi rapide în educaţie, însă nouă încă ne pică tavanul în cap. Am rezolvat atâtea alerte pe HartaEdu.ro şi încă ne concentrăm investiţiile pe lucruri care ţin de siguranţa de bază, lucru care ar trebui să nu se mai întâmple în contextul acesta al dezvoltării tehnologiei, al încercărilor de introducere a inteligenţei artificiale în educaţie, astăzi când lumea vorbeşte despre asistenţi virtuali şi realitate augmentată. Aceste probleme par că nu se mai termină şi la un moment dat trebuie să găsim intersecţia dintre ele şi tehnologie", declară Raluca Jianu, CEO Narada.

Numai în 2023, Narada a organizat 12 şantiere mari în 12 şcoli din România ce au avut nevoie de intervenţie pe partea de infrastructură şi siguranţa elevilor la ore. O şcoală a fost reabilitată şi reamenajată în interior astfel încât să devină etalon pentru şcolile din mediul rural, iar în celelalte au fost construite spaţii de învăţare în aer liber, terenuri de sport şi au fost schimbate reţelele de electricitate.

"În ceea ce ce priveşte experienţa personală cu Narada pot spune că a fost una deosebită, ca într-o familie. Am simţit o implicare deosebită din partea acestora, căutând să aducă mereu îmbunătăţiri proiectului. De aceea singurul lucru pe care aş putea să îl adaug la final este doar un mare < Mulţumesc >", atât în nume personal, cât şi din partea copiilor care vor beneficia de terenul de sport. Bucuria acestora nu cred că poate fi descrisă în cuvinte", mărturisea Bogdan Dorneanu, profesor de matematică la Şcoala gimnazială din Hârlău, la terminarea unuia dintre şantiere.