Conform statisticilor, 1 din 10 copii din mediul rural nu frecventează nicio formă de învăţământ şi, în continuare, 180 de şcoli din România, toate în mediul rural, funcţionează având grupuri sanitare în curtea şcolii, se arată într-un comunicat remis redacţiei. Sunt şcoli care nu sunt racordate la o reţea de apă sau canalizare, precum şi şcoli care în continuare se încălzesc cu lemne.
Imaginea este aproape dezolantă dacă e să privim şi la rata abandonului şcolar şi a analfabetismului funcţional care este cea mai mare din Europa. Iar în aceste condiţii, anul acesta Ministerul Educaţiei a primit cel mai mic procent din PIB la nivel istoric, se mai arată în comunicat.
Narada a ales să nu aştepte "să se facă", ci a mers pe calea implicării şi a responsabilizării civice, astfel încât acolo unde autorităţile sau instituţiile statului nu pot interveni la timp, copiii şi educaţia lor să nu aibă se suferit, conform sursei citate. În luna martie a acestui an, echipa Narada a vizitat şcoala din Sălcioara, un sătuc din Ialomiţa, unde a mai avut în trecut o intervenţie pe infrastructură. Luând în considerare toate aspectele academice şi sociale ale comunităţii, s-a simţit nevoia urgenţă de a interveni, informează Narada. Astfel, provocaţi la un exerciţiu de imaginaţie, elevii şcolii au pus pe hârtie cum ar arăta şcoala lor de vis şi cu sprijinului fondului de investiţii Roca Industry şi al firmei de arhitectură Miso Arhitects, vara aceasta şcoala a fost transformată radical, se mai arată în comunicat. Clasele au fost transformate astfel încât fiecare să spună o poveste şi să devină medii de învăţare primitoare, în care elevii să poată să-şi manifeste abilităţile şi să-şi construiască fundaţia unui viitor educat.
Mai mult decât atât, elevii au fost supuşi unor programe de învăţare derulate pe tot parcursul anului trecut, pentru a învăţa să-şi gestioneze emoţiile - comunitatea din Sălcioara este una defavorizată, iar problemele de ordin familial şi social îi pun în mare dificultate pe copii - şi a se pregăti pentru viitor, prin cursuri de sustenabilitate a vieţii şi a viitoarei cariere, potrivit sursei citate.
Elevii au avut şansa să viziteze fabricile în care investeşte Roca Industry, să vadă roboţi în producţie, cum se face un gard, o vopsea şi ce înseamnă să lucrezi în câmpul muncii, mulţi dintre ei ieşind pentru prima dată din sat, se mai arată în comunicat.
Şcoala din Sălcioara arată acum cu totul altfel şi atât profesorii, cât şi echipa naradienilor aşteaptă cu nerăbdare reacţia de pe chipul elevilor, atunci când îi vor trece pragul. Tot mobilierul este nou şi ultra modern, fiecare clasă are tehnologie, table magnetice, o tabla smart, videoproiectoare, transmite Narada.
Transformarea şcolii din Sălcioara este doar una dintre tacticile prin care Narada îşi doreşte să-şi atingă obiectivul, acela de a avea impact în viaţa a 500 de mii de copii până în anul 2030. Este felul în care organizaţia încearcă să creeze un model, un exemplu ce ar putea fi urmat de tot mai multe şcoli din mediul rural astfel încât, în curând, să poată construi mediul propice în care toţi copiii să aibă şanse egale la educaţie, potrivit sursei precizate.
"Ne-am uitat dincolo de a avea un spaţiu pentru copii în care doar să vină la şcoală şi să se simtă în siguranţă, ci, mai degrabă la cum ar putea să arate un spaţiu care să scoată ce-i mai bun din ei. Practic ne-am uitat la cum putem, dincolo de a da un mediu în care să-şi depăşească potenţialul, să le deschidem orizontul în aşa fel încât să-şi construiască relaţii mai sănătoase şi să descopere oportunităţi de carieră pe care altfel nu le-ar fi descoperit. E imposibil să vorbim despre educaţie şi să nu vorbim despre provocările sociale sau de zonele vulnerabile şi cum impactează ele", declară Raluca Jianu, CEO Narada, se mai arată în comunicat.