NEPOTISM LA AVOCATUL POPORULUI? Discriminări şi eredităţi la concursurile de angajare

Alexandru Bălănescu, Andrei Plaveţ şi Robert Truşcă reprezintă nişte nume care, la prima vedere, nu spun nimic cititorilor ziarului BURSA şi nici publicului larg. Cum la fel, în urmă cu doi ani, Alina Pangrate, Claudia Ioana Szabo, Marina Lavinia Bontea, Ioan Tudor, Elena Fodor şi Aurelia Mihaela Boboş nu spuneau nimic publicului larg, deşi legăturile lor indirecte cu conducerea Avocatului Copilului sau directe cu alţi angajaţi ai Avocatului Poporului erau cunoscute de unii dintre funcţionarii celor două instituţii, în care cei enumeraţi mai sus doreau să se lucreze. Unii dintre aceştia au trecut cu bine de concursurile organizate, alţii nu au reuşit, din păcate pentru ei, să se califice pentru o funcţie în cadrul instituţiei.

Avocatul Copilului reprezintă o ramură a Avocatului Poporului, înfiinţată de Parlamentul condus de PSD, datorită protecţiei speciale care trebuie acordată minorilor. Cu toate acestea, noua instituţie subordonată Avocatului Poporului se pare că, la începuturile sale, s-a transformat într-o sinecură pentru copiii celor angajaţi în instituţia-mamă, care au participat la concursurile de angajare, au trecut cu bine de acestea şi care şi-au mărit considerabil veniturile odată cu numirea în funcţia publică.

Primele articole referitoare la aceste aspecte şi la suspiciunile ce planau asupra concursurilor de angajare la Avocatul Copilului au fost prezentate în ziarul BURSA în ediţiile din 17 septembrie 2018 , 11 octombrie 2018 şi 3 decembrie 2018 .

Prin prisma noilor documente intrate în posesia noastră revenim şi arătăm că actuala stare de lucruri de la Avocatul Copilului pare că a fost preluată din ce s-a întâmplat de-a lungul anilor la Avocatul Poporului, obiceiul angajării rudelor având origini mai vechi, încă de pe vremea când instituţia era condusă de Ioan Muraru, care a fost Avocatul Poporului în perioada mai 2001-mai 2011.

Nu vom merge atât de departe în timp cu dezvăluirile, ci ne oprim la perioada de dinainte de Renate Weber, care pare dispusă să schimbe modul în care s-au derulat până acum concursurile pentru ocuparea funcţiilor din cadrul instituţiei respective.

În legătură cu aceste aspecte, doamna Weber a declarat pentru ziarul BURSA: "Eu am venit şi am găsit actuala structură de personal şi nu ştiu, dacă dai în unul, cine ţipă în spate. Şi nici nu mă interesează acest lucru. Sincer vă spun. Ştiu însă următorul lucru: că au existat nişte concursuri până am venit eu, pentru care instituţia a fost dată în judecată şi, în acest moment, din câte ştiu, am câştigat în toate situaţiile. Deci toate acele alegaţii cu privire la acele concursuri până la urmă nu au fost susţinute sau nu au fost validate de instanţa de judecată. Mai ştiu că mi s-a spus că la unul din concursuri domnul Ciorbea dispusese anularea concursului şi s-a numit o comisie de concurs de la Consiliul Legislativ".

Întrebată dacă legislaţia permitea numirea unei comisii alcătuită din membrii unei altei instituţii, Renate Weber ne-a spus: "Am înţeles că în acel moment exista inclusiv în Parlament o comisie de anchetă şi atunci aceasta a fost formula la care s-a apelat în aşa fel încât să nu fie prejudiciaţi, probabil, cei care doreau să se prezinte la concurs. Mai mult de atât nu cunosc. Eu am organizat două concursuri, dar nu ne-a dat nimeni în judecată. Până la urmă toată lumea a acceptat că rezultatele acestor două concursuri erau rezultatele corecte, că toată procedura a fost corectă, transparentă atât cât trebuie să fie, inclusiv cu anonimizarea numelor şi aşa mai departe. Nimeni nu a venit pentru aceste concursuri să facă o plângere prealabilă sau să se ducă în instanţă şi să ne dea în judecată".

• Fiul fără loc de muncă, angajat în instituţia unde mama a fost adjunct

Unul dintre angajaţii asupra cărora planează suspiciunea că a trecut de concurs pe bază de nepotism este consilierul sau expertul Alexandru Bălănescu. El este fiul fostului adjunct al Avocatului Poporului în perioada 2007-2010, Alexandru Bălănescu, actual deputat din partea Pro România, fost social-democrat. Din declaraţiile de avere şi interese depuse de Bălănescu jr. pe site-ul Avocatului Poporului reiese că, în urma angajării sale în anul 2017 în cadrul instituţiei publice, venitul anual i-a crescut de şapte ori, de la 10.500 lei la aproape 60.000 lei în 2020, după ce în 2019 a avut 53.508 lei. Majorarea din acest an este datorată trecerii angajaţilor noi pe legea 153/2017 privind salarizarea unitară din sistemul public. În anul 2016, în care Bălănescu a încasat, în calitate de operator date clienţi, 10.500 lei, a fost angajatul firmei Computer Generated Solutions, companie americană de call-center a cărei filială din România este condusă de Vladimir Sterescu.

O situaţie similară avem şi în cazul lui Andrei Plaveţ, despre care există suspiciunea că ar fi fost angajat în 2016 la Avocatul Poporului, doar pentru că tatăl acestuia, Nicolae Plaveţ a fost şef al Serviciului Administrativ din cadrul instituţiei respective. Andrei Plaveţ a ajuns în numai trei ani de la un venit anual de peste 14.000 lei, la aproape 64.000 lei în anul 2019.

Robert Truşcă este fiul fostului adjunct al Avocatului Poporului, Ecaterina Gica Teodorescu, care în decembrie 2013 a fost chiar şef al instituţiei publice, după ce postul a rămas liber în urma demisiei lui Anastasiu Crişu, din motive personale. Robert Truşcă a fost angajat în cadrul Avocatului Poporului în decembrie 2018, în anul în care mama sa a plecat, în luna aprilie, din funcţia de adjunct al instituţiei respective. În declaraţia lui de avere şi interese pentru anul 2018, nu apare niciun alt venit, în afară de cei 3820 lei ridicaţi pentru activitatea depusă la Avocatul Poporului în prima lună de la angajare. Ca şi cum primul loc de muncă din acel an a fost la Avocatul Poporului. La finalul anului următor, 2019, fiul Ecaterinei Teodorescu a consemnat un venit de 64.691 lei pentru cele 12 luni lucrate. Imediat ce a ajuns în cadrul instituţiei respective, Robert Truşcă a contractat de la Banca Transilvania un credit pentru 30 de ani, prin intermediul căruia şi-a cumpărat o locuinţă.

Menţionăm că Robert Truşcă îşi desfăşoară activitatea în cadrul Avocatului Copilului - instituţie subordonată Avocatului Poporului.

"Ştiu că Robert Truşcă este fiul doamnei Ecaterina Gica Teodorescu şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul instituţiei condusă de mine. Alte date nu vă pot oferi cu privire la acest aspect pentru că aş încălca legea privind informaţiile personale. În privinţa angajării lui, a fost un concurs, care iniţial a fost anulat. Al doilea concurs a fost susţinut în faţa unei comisii alcătuită din angajaţii Consiliului Legislativ, nu ai Avocatului Poporului şi nici ai Avocatului Copilului. Eu nu puteam să îi spun «du-te afară, Truşcă, fiindcă mama ta a fost angajată aici adjunct al Avocatului Poporului»", a declarat, pentru ziarul BURSA, Ioan Gânfălean, Avocatul Copilului, adjunctul Avocatului Poporului.

L-am întrebat pe domnul Gânfâlean dacă i se pare corect ca funcţiile din cadrul instituţiei să devină ereditare, ţinând cont de faptul că o parte dintre angajaţi sunt copiii unor foşti sau actuali angajaţi ai Avocatului Poporului. "Îmi puneţi întrebări la care nu pot să răspund. Precizez doar atât: eu nu am avut niciun parti-pris cu nimeni dintre cei angajaţi în urma concursurilor derulate în anul 2018", ne-a spus adjunctul Avocatului Poporului, şeful instituţiei Avocatul Copilului.

• Discriminare vădită la concursurile de angajare

În ceea ce priveşte concursurile din toamna anului 2018 pentru Avocatul Copilului, arătăm că în legea de organizare a noii instituţii subordonată Avocatului Poporului, se stipula că vor fi angajate 14 persoane, câte una pentru fiecare birou teritorial situat în raza celor 14 Curţi de Apel din ţară. În realitate, Ioan Gânfălean şi colegii săi din fruntea Avocatului Poporului au supus spre aprobarea guvernului Dăncilă, în mai 2018, un memorandum prin care au adăugat încă 8 posturi, dintre care aproape jumătate pentru clientela de partid a UDMR, mai precis funcţiile de consilier pentru persoanele de etnie maghiară din raza teritorială a Curţilor de Apel Braşov, Cluj şi Târgu Mureş. La vremea respectivă, Victor Ciorbea a argumentat faptul că reprezentanţii etniei rrome de pe raza teritorială a Curţii de Apel Braşov şi cei de pe raza teritorială a Curţilor de Apel din Cluj şi Târgu Mureş nu au solicitat înfiinţarea unui post care să se ocupe de membrii comunităţii respective.

Numai că, deşi teoretic la concursul respectiv se putea înscrie orice persoană care cunoştea limba maghiară, locurile respective au fost ocupate doar de persoane agreate de UDMR, după cum susţin surse din interiorul Avocatului Poporului.

Amintim, totodată, modul în care a fost întocmită bibliografia de concurs pentru posturile de la Avocatul Copilului de către comisia de organizare. În timp ce aproape toţi candidaţii au trebuit să parcurgă o bibliografie stufoasă, având de lecturat Constituţia, nouă legi, o convenţie şi opt cursuri de specialitate, dintre care unul scris chiar de adjunctul Ioan Gânfălean, candidaţii pentru posturile dedicate comunităţii maghiare, au avut de citit doar cinci documente: Constituţia, legea de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatului Poporului, regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei, legea 333/2002 pentru aprobarea OUG 27/2002privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor şi istoricul instituţiei Avocatului Poporului.

Cum ar putea fi calificată o astfel de bibliografie? Discriminare pozitivă sau negativă? Dacă privim din punctul de vedere al celor care au ocupat posturile destinate comunicării cu minoritatea maghiară, întocmirea bibliografiei reprezintă o discriminare pozitivă. Dacă privim din partea celorlalţi concurenţi, mult mai numeroşi, care au avut de asimilat peste 800 de pagini de legislaţie şi cursuri, întocmirea bibliografiei de către comisia de organizare este o discriminare negativă.

Mai mult, din analiza documentaţiei care a stat la baza concursului pentru posturile ce se adresau comunităţii maghiare, observăm o anomalie totală în privinţa postului de la Biroul Teritorial Braşov.

Astfel, anunţul pentru ocuparea acestui post a fost înregistrat sub numărul 17963/11.10.2018, în timp ce ordinul pentru organizarea concursului privind postul respectiv a fost dat ulterior.

Prin articolul 1 al Ordinului 187/12.10.2018, şeful instituţiei de la acea vreme - Victor Ciorbea - dispune reluarea întregii proceduri de organizare şi desfăşurare a concursului din data de 24 septembrie 2018 - despre neregulile căruia ziarul BURSA a scris prima dată în ediţia din 17 septembrie 2018 -, iar la articolul 2 se arată că în privinţa postului vacant de expert la Biroul Teritorial Braşov (cunoscător de limba maghiară) organizarea şi desfăşurarea concursului se va face la o dată ulterioară prezentului ordin. Dispoziţia din articolul 2 este prevăzută şi în Ordinul 184/11.10.2018 semnat de acelaşi Victor Ciorbea.

În aceste condiţii este dubios că respectivul concurs a fost organizat în baza anunţului emis în 11.10.2018 şi nu a unui anunţ ulterior datei de 12.10.2018.

Pare că aceste lucruri au scăpat din vedere membrilor comisiei de organizare şi s-ar putea spune că aceştia s-ar fi grăbit să răspundă cerinţelor de angajare a unor persoane pentru etnicii maghiari. Concursul a fost organizat, postul respectiv a fost ocupat şi conducerea Avocatului Poporului a fost mulţumită.