NEREGULI PRIVIND BANII ALOCAŢI PENTRU ITI DELTA DUNĂRII CE suspendă rambursarea plăţilor pentru proiectele IMM-urilor

Verificările Oficiului European de Luptă Antifraudă privind sumele alocate de la Bruxelles pentru implementarea mecanistului ITI Delta Dunării se referă strict la proiectele finanţate pe axa 2 - finanţări pentru IMM-uri, aşa cum reiese din scrisoarea celor de la DIGI REGIO care au suspendat rambursările solicitate pentru aceste proiecte, au declarat, pentru ziarul BURSA, Horia Teodorescu, preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea şi Ilie Petre, preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării.

"Preşedintele Consiliului Judeţean nu are nici cea mai mică putere cu privire la proiectele respective, în care ghidul de aplicare a fost întocmit de Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Dezvoltării. Proiectele de infrastructură derulate de instituţiile publice nu au nicio problemă, ci doar cele finanţate pentru mediul privat prin axa 2 a mecanismului. Nu înţeleg de ce este atâta pornire împotriva acestui instrument care ar fi trebuit să fie preluat şi corijat pentru celelalte ITI-uri care se vor face, inclusiv pentru cel preconizat în Valea Jiului. ITI Delta Dunării, finanţat cu 1,1 miliarde euro, a fost un mecanism pionier, un deschizător de drum, care a fost constituit cu sprijinul Băncii Mondiale şi al Comisiei Europene într-un moment în care un astfel de mecanism nu exista", ne-a spus Horia Teodorescu, preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea.

La rândul său, Ilie Petre, preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării, a precizat: "Noi nu avem niciun fel de informare din partea OLAF cu privire la investigaţiile derulate pentru proiectele finanţate din ITI Delta Dunării. Am solicitat ministrului Cristian Ghinea (n.red. - ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene) să vină cu clarificări în spaţiul public, deoarece prin informaţiile vehiculate se aruncă în aer tot mecanismul făcut pe strategia integrată de dezvoltare a Deltei Dunării. ITI cuprinde investiţii importante printre care reabilitări şi modernizări de drumuri, dar şi podul peste Dunăre care se construieşte între judeţele Tulcea şi Brăila. Nu poţi să afirmi că acest ITI a fost făcut doar pentru protecţia Deltei Dunării, pentru decolmatarea canalelor sau anumitor zone de acolo, ci el a privit dezvoltarea întregii zone şi a comunităţilor din tot acest areal. Toate alocările de fonduri au fost făcute pe proiecte întocmite în baza unui program convenit cu Banca Mondială şi aprobat de Guvern. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării nu poate avea o problemă, pentru că nu gestionează miliardul de euro alocat. Suma a fost împărţită pe fiecare program operaţional şi fiecare autoritate de management sau locală a gestionat banii respectivi. Noi am întocmit doar ghiduri specifice cu elemente specifice zonei noastre pentru finanţarea anumitor proiecte. Aceste ghiduri nu puteau fi introduse pe proiectele finanţate pe POCA, POCU şi POIM, dar ele sunt în conformitate cu programele autorizate de Comisia Europeană. De aceea consider că nu se poate arunca anatema asupra unui întreg mecanism de finanţare europeană din cauza unor beneficiari care nu şi-au respectat obligaţiile contractuale asumate. Referitor la verificările făcute de autorităţile europene pe finanţările pentru IMM-uri, arătăm că pe aceste proiecte Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Delta Dunării nu a avut posibilitatea să dea nici măcar un aviz de conformitate, deoarece nu a gestionat sumele alocate. Din ce ştim, până acum nu s-au făcut sistări de plăţi către beneficiari. Aceştia vor primi în continuare sumele stabilite, dar Guvernul va solicita rambursarea sumelor cheltuite în momentul în care se va finaliza auditul început de către instituţiile europene".

Conform preşedintelui ADI ITI Delta Dunării, în acest moment pe mecanismul respectiv sunt finanţate peste 1200 de proiecte în teritoriu. El a menţionat că, probabil, anumite probleme ar fi apărut din cauza faptului că de finanţarea alocată pentru axa 2 din mecanism puteau să beneficieze şi companiile care aveau doar puncte de lucru în zona cuprinsă de ITI Delta Dunării, conform ghidului întocmit de Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Dezvoltării.

Amintim că în urmă cu câteva zile, conform unui răspuns oferit pentru doi europarlamentari din Olanda, Comisia Europeană a arătat că OLAF investighează modul în care a fost cheltuit miliardul de euro alocat pentru implementarea proiectelor europene prin Instrumentul Teritorial Integrat Delta Dunării (ITI DD).

Comisia a transmis că autorităţilor de resort din România li s-a cerut să deschidă o anchetă, autorităţilor de management li s-a cerut să facă verificări, iar Curţii de Conturi i s-a solicitat efectuarea unui audit. Nou înfiinţatul Parchet European nu este implicat în investigaţia OLAF, a mai precizat Comisia Europeană.

Eurodeputaţii Lara Wolters (S&D) şi Bas Eickhout (Verts/ALE) au întrebat instituţia condusă de Ursula von der Leyen cum se face că doar 7 din cele 1180 de proiecte europene derulate prin ITI DD au ca obiect protejarea mediului, având în vedere că Delta Dunării este zonă protejată UNESCO, câte anchete au deschis OLAF şi Parchetul European (EPPO) pentru verificarea modului în care a fost cheltuit miliardul de euro şi cum va arăta viitorul ITI pentru România.

Comisia Europeană a răspuns că ţara noastră are întârzieri în implementarea programelor care vizează protejarea şi conservarea mediului înconjurător şi a transmis că dacă vor fi descoperite nereguli în cheltuirea banilor UE sumele considerate neconforme vor fi retrase în urma corecţiilor.

Cu privire la viitorul ITI în România, din exerciţiul 2021-2027, Comisia Europeană a transmis celor doi europarlamentari din Olanda că va lua o decizie "bazându-se pe lecţiile învăţate", iar instrumentul va fi construit astfel încât să fie evitate conflictele de interese şi eventuale fraude.