Există toţi factorii necesari ca preţul aurului să crească, în următoarele luni, a afirmat, ieri, Nicolae-Daniel Voloscsuk, economist la Tavex Romania, în cadrul unei conferinţe de presă.
Economistul a spus: "Preţul aurului are, în prezent, un comportament total neobişnuit. Creşterea aurului, pusă în context cu evoluţia acţiunilor şi a dobânzilor, nu este neapărat logică din punct de vedere economic, lucru care se observă în ultimii unu - doi ani. Din al treilea trimestru al anului 2022, atât indicele S&P 500 cât şi preţul aurului tind să se mişte în aceeaşi direcţie, ceea ce în mod normal nu se întâmplă, pentru că aurul este văzut ca un activ de refugiu în momentul în care bursa nu performează - de cele mai multe ori în perioade de criză, de recesiune. Din 1971 încoace, preţul aurului a crescut în timpul a şase din şapte crize majore globale. În medie, preţul aurului în şase din aceste şapte crize a crescut cu 19%, iar bursa, prin S&P 500, a scăzut cu 40%. Aurul este un activ de refugiu în momente de tensiune. De la începutul anului şi până astăzi, S&P 500 a crescut cu circa 18%, pe când preţul aurului cu 28%".
Nicolae-Daniel Voloscsuk a adăugat: "În mod normal, preţul aurului se află într-o corelaţie inversă cu ratele dobânzilor, pentru că, în momentul în care dobânzile sunt mari sau cresc, iar dobânda reală, adică diferenţa dintre rata dobânzii Rezervei Federale şi rata inflaţiei din SUA este pozitivă sau chiar creşte, pentru investitori este mult mai benefic să îşi ţină averea în obligaţiuni guvernamentale din SUA, care sunt considerate cele mai sigure active din pieţele financiare ale lumii. Or, din trimestrul al treilea al anului trecut, vedem o corelaţie directă între preţul aurului şi randamentul obligaţiunilor americane pe zece ani. Un fel de regulă de bază este că, majorarea preţului aurului ar trebui să apară abia după tăierea dobânzilor, astfel încât rata reală să se reducă şi investitorii să fie oarecum impulsionaţi să meargă înspre aur ca investiţie sigură".
Conform economistului Tavex Romania, inflaţia şi o anumită degradare a mediului geopolitic reprezintă motive care explică evoluţia preţului aurului din ultima perioadă.
"În Statele Unite, inflaţia încă nu a coborât sub 3% în ultimii trei ani. Rezerva Federală încă nu a redus inflaţia la 2% şi chiar cred că este destul de departe de acest lucru. Un alt factor ce a contribuit la evoluţia preţului aurului este o degradare geopolitică, printr-o divizare între Occident şi Orient. Vedem tendinţe opuse în ceea ce priveşte achiziţiile în Vest, respectiv Europa şi Statele Unite, faţă de Est. În special în China, vedem achiziţii masive de aur pe piaţa de retail; achiziţiile de lingouri şi monede în acest an au crescut cu 42%. În Europa, cererea a scăzut cu 53%. Aceeaşi tendinţă se observă şi în cazul mişcărilor de capital în ETF-uri. Vedem ieşiri de capital, adică vânzare de aur în Europa, respectiv o oarecare stagnare în Statele Unite, respectiv intrări de capital, adică investiţii în aur, în Asia", a spus Nicolae-Daniel Voloscsuk.
În opinia sa, un alt factor care a dus la creşterea preţului aurului este cererea băncilor centrale. În anii 2022 şi 2023, achiziţiile de aur au atins recorduri istorice, cu 1.082 de tone şi 1.037 de tone. Primul trimestru din acest an indică, de asemenea, o tendinţă la fel de puternică. Or, între 2010 şi 2012 inclusiv, achiziţiile de aur anuale ale băncilor centrale au fost de circa 480 de tone, conform economistului.
"Prin urmare, pe fondul a două conflicte militare în Ucraina şi Fâşia Gaza, a tensiunilor geopolitice dintre Est şi Vest, dar şi în lumina unor incertitudini macroeconomice, din punctul meu de vedere, există toţi factorii necesari ca preţul aurului să crească, în următoarele luni", a spus Nicolae-Daniel Voloscsuk.