Bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020 ar putea fi finanţat prin introducerea impozitului pe tranzacţii financiare şi prin taxa pe valoare adăugată europeană şi ar putea fi redusă contribuţia statelor membre, a precizat, ieri, Nicolae Idu, şeful reprezentanţei Comisiei Europene.
Domnia sa a precizat: "Propunerea Comisiei Europene care vizează 2014-2020 este una ambiţioasă, ţinând cont de condiţiile actuale, inovativă, responsabilă şi riguroasă. Principalul obiectiv este stimularea creşterii economice durabile, iar politica de coeziune, cu o nouă alocare financiară, va fi abordată în strânsă legătură cu Strategia Europa 2020. Se evită dispersarea resurselor pe proiecte mai puţin relevante şi se stimulează cultura de responsabilitate în cheltuirea baniilor. Se merge pe ideea de a diminua contribuţia statelor proprii prin înlocuirea cu resurse proprii".
Comisia Europeană a lansat, la finele lunii iunie, propunerea pentru cadrul financiar multianual 2014-2020. Noutatea o reprezintă introducerea unui impozit pe tranzacţiile financiare, aplicat băncilor, fondurilor de investiţii şi companiilor de asigurări, rata urmând să fie stabilită ulterior.
Cât despre resursa bazată pe taxa pe valoarea adăugată, aceasta ar presupune simplificarea şi transparentizarea procesului prin care o parte din taxa încasată de statele membre ar ajunge la Bruxelles, însă nu se precizează cum vor fi afectate sumele colectate de diferenţele între ţări şi nivelul cotei standard.
Cele două noi surse ar putea asigura împreună până la 40% din resursele bugetului european. De asemenea, se va constitui o rezervă de 5% din anvelopa fiecărui stat membru, care va ajunge la ţările cu cele mai bune performanţe în utilizarea fondurilor.
"Se propune introducerea unui nou sistem de resurse proprii care să simplifice sistemul de colecţie din statele membre", a explicat Nicolae Idu. Domnia sa a adăugat că este vorba despre un buget mai simplu, mai corect şi mai transparent.
Bugetul total al Uniunii Europene pentru 2014-2020 este de 1.025 miliarde euro, 94% dintre aceste fonduri întorcându-se la statele membre prin proiectele dezvoltate, potrivit şefului reprezentanţei Comisiei Europene. Domnia sa a adăugat că 6% reprezintă costurile asociate administraţiei, respectiv salarii, funcţionarea clădirilor şi a altor utilităţi.
Pe categorii de cheltuieli se constată o schimbare a priorităţii de finanţare de la agricultură, unde bugetul a fost îngheţat la nivelul lui 2013, către cercetare şi inovare.
Nicolae Idu a precizat că bugetul de cercetare şi inovare va creşte cu 47%, cel pentru educaţie şi cultură cu 68%, pentru finanţarea infrastructurii cu 278%, pentru securitatea şi cetăţenia europeană cu 62%, iar fondurile care privesc acţiunile legate de Uniunea Europeană, actor global, cu 19%.
Cele mai importante capitole sunt politica agricolă comună, cu 36% din buget, respectiv 372 miliarde euro, şi politica de coeziune - 33%, respectiv 336 miliarde euro. Cât despre politica de coeziune, suma cheltuită pentru statele noi membre va creşte în raport cu alocarea pentru statele vechi membre. Astfel, dacă până acum, pentru un euro cheltuit în statele vechi, în noile state s-au cheltuit 3,8 euro, raportul se va îmbunătăţi către 5,1 euro la 1 euro cheltuit, a explicat Nicolae Idu.
În prezent, resursele bugetului comunitar se compun din resurse proprii tradiţionale de 14%, resursă bazată pe TVA - 11%, resurse diverse - 1%, iar restul reprezintă contribuţiile statelor membre.
Comisia Europeană estimează că până la sfârşitul anului va putea prezenta propunerile legislative concrete, iar acordul final ar putea fi obţinut la finele lui 2012.
Daniel Dăianu a declarat, ieri, că este în favoarea introducerii taxei pe tranzacţiile financiare.
"Este necesară nu numai pentru a alimenta bugetul Uniunii Europene, dar ar avea şi menirea să mai reaşeze industria financiară", a afirmat domnia sa.
• Leonard Orban: România îşi doreşte o poziţie bugetară mai avantajoasă în Uniunea Europeană
Propunerea Comisiei Europene privind cadrul multianual de finanţare oferă ţării noastre o bază bună de negociere, dar nu se va putea obţine 100% din ceea ce se doreşte să se obţină, a declarat, ieri, Leonard Orban, consilier prezidenţial.
Domnia sa a precizat: "România îşi doreşte să se afle într-o poziţie mult mai avantajoasă decât cea din 2007-2013. În opinia mea, pentru România propunerea este o bună bază de plecare în negociere. Trebuie să înţelegem că negocierea va presupune nu doar dezbateri, ci o şi capacitate de compromis. Ceea ce ne aşteptăm nu putem obţine sută la sută şi trebuie să avem flexibilitatea necesară să facem compromisuri ca, într-un orizont decent de timp, să avem un buget adecvat".
Consilierul prezidenţial a adăugat că principiile noului cadru financiar multianual se referă la condiţionalităţi legate de politica de coeziune, atingerea unor obiective şi a unor rezultate, de politicile macroeconomice, de indicatorii bugetari şi financiari, pe care statele membre trebuie să le respecte.
Domnia sa este de părere că discuţia privind propunerea Comisiei Europene va fi cea mai sensibilă de pe agenda decidenţilor europeni.
Leonard Orban a declarat: "Aprobarea bugetului Uniunii Europene implică unanimitatea statelor membre şi acordul Parlamentului European, astfel că întrevăd o negociere dură, cu suişuri şi coborâşuri, pe o perioadă lungă.
Cred că, dacă negocierea se va duce pe bază de principii şi mai puţin pe sume, vor fi argumentele necesare pentru un compromis cât mai acceptabil".
Comisia Europeană a lansat, la finele lunii iunie, propunerea pentru cadrul financiar multianual 2014-2020. Noutatea o reprezintă introducerea unui impozit pe tranzacţiile financiare şi a taxei pe valoarea adăugată europeană. (Elena Voinea)
•
Europarlamentarul Theodor Stolojan este de părere că este greu de obţinut acordul tuturor statelor membre, pentru noul sistem de resurse al bugetului Uniunii Europene.
• Daniel Dăianu: "Nu suntem în stare să folosim cum se cuvine banii europeni"
Ţara noastră dispune de fonduri europene, dar nu ştie cum să le folosească, susţine profesorul de economie Daniel Dăianu.
"Buba României nu este legată de volumul banilor europeni, ci de ceea ce se face cu banii, iar ceea ce se face, se face prost", a declarat, ieri, domnia sa.
Buba este acasă la noi, pentru că bani sunt, a adăugat Daniel Dăianu.
Domnia sa a mai precizat: "Nu suntem în stare să folosim cum se cuvine banii europeni. Noi nu utilizăm nu doar banii europeni, ci şi bugetul public şi risipim banii. Nu ştim să ne stabilim priorităţi".
Faptul că banii europeni nu sunt utilizaţi arată slăbiciunile administraţiei publice, potrivit domniei sale.
"Cei care vor să facă 10.000 de proiecte nu termină niciunul. România avea nevoie de opt-zece proiecte mari", a adăugat domnia sa.
Cât despre propunerea privind bugetul european pentru perioada 2014-2020, Daniel Dăianu este de părere că acest buget este unul depăşit de evenimente, deoarece nu ţine cont de criza din Europa.
Domnia sa a declarat: "Banii europeni nu se adresează şi nu privesc mecanismele de funcţionare ale crizei. Ar trebui să avem la nivelul bugetului resurse care să ţină cont de şocuri asimetrice şi de obiective comune".
Daniel Dăianu consideră că în urma negocierilor care vor avea loc la nivelul Uniunii Europene, asupra bugetului 2014-2020, vor exista decizii care se adresează statelor membre aflate în dificultate. Profesorul de economie a adăugat că sunt voci în Parlamentul European şi în Consiliul European conform cărora ar trebui ca bugetul Uniunii Europene să contribuie la nevoile ţărilor aflate la mare ananghie. (Elena Voinea)
• Stolojan: România nu are perspectivă în stabilirea priorităţilor investiţionale
Ţara noastră nu are perspectivă în stabilirea priorităţilor, deoarece există zeci de mii de investiţii începute, pentru care nu se cunosc sursele de finanţare, ceea ce înseamnă o risipă de bani, a declarat, ieri, europarlamentarul Theodor Stolojan.
Domnia sa a precizat: "Concluzia generală privind cadrul financiar multinual este că România trebuie să facă eforturi să clarifice perspectiva 2014-2020. Din păcate, ne ocupăm de perspectivă în momentul când ni se cere de către Uniunea Europeană un program naţional de reformă sau de convergenţă. Nici pentru Uniunea Europeană nu este uşor să gândească în perspectivă, dar nici pentru România, pentru că există diferite partide, cu mai multe opinii".
Europarlamentarul a explicat că perspectiva presupune stabilirea unor priorităţi naţionale, care să treacă peste viziunile partidelor politice. Sunt necesare dezbateri, pentru că ţara noastră nu a avut parte de dezbateri reale pe acest subiect, potrivit domniei sale.
Theodor Stolojan a atras atenţia că ţara noastră nu are încă un program naţional de investiţii. În plus, la capitolul fonduri europene, în ţara noastră există două categorii de proiecte. "Grupa sutelor sau miilor de proiecte din diferite fonduri structurale şi grupa de proiecte mari de infrastructură, de mediu, cu finanţare din fondul de coeziune. Noi stăm prost şi pe unele şi pe altele", potrivit europarlamentarului.
Totuşi, domnia sa speră că sistemul se va schimba, deoarece există semnale bune, privind proiectele mari. (ELENA VOINEA)