Nicolas Sarkozy: cazurile cu care se confruntă fostul preşedinte francez

Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy se află în prezent în faţa instanţei pentru acuzaţii conform cărora ar fi folosit bani libieni pentru a finanţa campania sa prezidenţială din 2007, un caz doar dintr-o serie de bătălii legale pe care politicianul, cândva o figură de prim-plan pe scena mondială, le-a avut în ultimul deceniu, informează Reuters.

Sarkozy, care rămâne o figură influentă din umbră în politica franceză, se confruntă cu acuzaţii de corupţie şi finanţare ilegală şi riscă până la 10 ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat. El a negat întotdeauna acuzaţiile.

Procurorii au investigat acuzaţiile conform cărora fostul lider libian Muammar Gaddafi i-ar fi trimis campaniei lui Sarkozy din 2007 milioane de euro în numerar, acuzaţii care au fost făcute pentru prima dată de unul dintre fiii lui Gaddafi. La cinci luni după ce Sarkozy a fost ales preşedinte, Gaddafi l-a vizitat la Paris, în prima sa vizită de stat într-o capitală vestică după decenii, scrie Reuters.

Liderul libian a amplasat o cort medieval în stil beduin în apropierea Palatului Elysee. Ulterior, Sarkozy a devenit unul dintre principalii susţinători ai campaniei NATO împotriva lui Gaddafi, care a dus la răsturnarea şi uciderea dictatorului de către rebeli în 2011. Unul dintre principalii săi acuzatori, omul de afaceri franco-libanez Ziad Takieddine, care s-a descris drept un "intermediar din umbră", şi-a retras mărturia în 2020. Avocaţii lui Sarkozy consideră că acest caz este o "fabricare".

Curtea supremă din Franţa a menţinut pe 18 decembrie o sentinţă de condamnare pentru Sarkozy, pentru corupţie şi trafic de influenţă, ordonându-i să poarte o brăţară electronică timp de un an - o premieră pentru un fost şef de stat. Sarkozy a fost găsit vinovat de conspiraţie pentru a obţine un loc într-un post important în Monaco pentru un judecător, în schimbul unor informaţii dintr-o anchetă referitoare la acuzaţiile că ar fi acceptat plăţi ilegale din partea moştenitoarei L'Oreal, Liliane Bettencourt, pentru campania sa din 2007, notează Reuters.

Sarkozy va apela la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a declarat avocatul său. Echipa de apărare a lui Sarkozy susţine că a fost ilegal să fie folosite conversaţiile telefonice interceptate între el şi avocatul său (sub o identitate falsă) ca dovezi pentru a-l condamna şi că judecătorul nu a obţinut niciodată locul în Monaco. Apelul la Curtea Europeană nu suspendă sentinţa, iar Sarkozy va trebui să poarte brăţara electronică după ce un judecător îl va examina.

Condamnarea lui Sarkozy pentru finanţarea ilegală a campaniei sale din 2012, care a fost confirmată de o curte de apel pe 14 februarie 2024, este un alt punct de conflict juridic. El a făcut apel la cea mai înaltă instanţă a ţării, care urmează să se pronunţe în 2025. Sarkozy a fost condamnat la un an de închisoare, dintre care jumătate a fost suspendată, relatează Reuters.

El a negat întotdeauna acuzaţiile conform cărora partidul său conservator, cunoscut atunci sub numele de UMP, ar fi colaborat cu o firmă de relaţii publice numită Bygmalion pentru a ascunde costurile reale ale campaniei sale - marcată de evenimente fastuoase fără precedent în politica franceză. În timpul procesului, Sarkozy a dat vina pe unii membri ai echipei sale de campanie: "Eu nu am ales niciun furnizor, nu am semnat nicio ofertă, nicio factură," a spus el în faţa instanţei.

Franţa impune limite stricte privind cheltuielile pentru campanii. Procurorii au afirmat că Sarkozy a cheltuit 42,8 milioane de euro pentru campania sa din 2012, aproape dublu faţă de suma permisă.

Procurorii financiari din Franţa au deschis în 2021 o investigaţie preliminară privind acuzaţiile de trafic de influenţă legate de activităţile desfăşurate de Sarkozy în Rusia la şapte ani după ce a părăsit funcţia de preşedinte, menţionează Reuters.