Nicu Marcu, validat de Parlament pentru şefia ASF

• Noul preşedinte al ASF va reveni peste o lună în Parlament pentru a prezenta o reformă a autorităţii

Nicu Marcu, unicul candidat la postul de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), a fost votat, ieri, de către plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru restul de mandat până în 2023 în fruntea instituţiei de reglementare.

În comisii, marţi, Marcu a primit 51 de voturi "pentru", 6 "împotrivă" şi 1 abţinere, în linie cu înţelegerea parlamentară privind funcţiile rămase vacante în câteva instituţii subordonate Parlamentului. Ieri, proporţia s-a păstrat în mare parte, iar actualul preşedinte ASF a fost validat cu 340 de voturi "pentru" şi 20 "împotrivă".

În cadrul audierii, Marcu le-a spus parlamentarilor că va strânge şi va analiza scandalurile interne şi cele apărute în presă în legătură cu activitatea ASF din piaţa de capital şi din domeniul asigurărilor. Noul preşedinte al ASF ar urma de altfel să fie rechemat în Comisia economică din Senat, peste o lună, pentru a prezenta un plan de redresare a activităţii instituţiei de supraveghere, a cărei imagine a fost puternic afectată anul acesta şi anul trecut.

Marcu a beneficiat atât de sprijinul PNL, dar şi de susţinerea tacită a PSD, în condiţiile în care unul dintre susţinătorii lui Marcu din interiorul social-democraţilor este Paul Stănescu, şeful organizaţiei de Olt. Pe cei doi îi leagă o prietenie mai veche, potrivit unor surse. Acesta a mai fost sprijinit şi de ALDE, dar şi de Victor Ponta, care a negociat susţinerea lui Marcu pentru ca Ilie Sârbu, socrul lui Ponta, să primească un nou mandate la Curtea de Conturi.

Totodată, în cadrul audierii, Marcu a precizat că este în favoarea legii ce interzice pe o perioadă de doi ani orice vânzare de participaţii ale statului în companii naţionale, afirmând că aceasta este o măsură "prudentă".

Funcţia de preşedinte ASF este una dintre cele mai bănoase, fiind remunerată cu 68.000 de lei/lună.

Tot ieri, Mircea Man (PNL), Marian Neacşu (ProRomânia) şi Valeriu Steriu (PSD) au primit votul Parlamentului pentru conducerea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Cei trei au fost votaţi de Comisia de industrii fără să fie audiaţi în condiţiile în care numărul candidaţilor la cele trei posture vacante se apropia de 40. La Consiliul Legislativ au fost validaţi de către Parlament Mariana Sofia Moţ (PNL) şi Toni Greblă (PSD), fost judecător la Curtea Constituţională.

De asemenea, Plenul reunit a mai votat ieri câteva schimbări în comisiile parlamentare de control a SRI şi SIE: deputatul Eugen Bejinariu (PSD) a preluat preşedinţia Comisiei de control a activităţii SRI, în timp ce deputatul Cezar Preda (PNL) a fost ales vicepreşedinte. Membru în comisia respectivă a fost votat şi deputatul Mitică Marius Mărgărit (PSD), în timp ce deputatul Vlad Bontea (PSD) fost numit în comisia de control a activităţii SIE.

• Cristina Prună (USR) spune că va iniţia modificarea legislaţiei pentru ca numirile la ANRE să nu mai fie făcute fără audieri în Parlament

"Voi iniţia o propunere legislativă de modificare a OUG 33/2007 pentru a preciza clar că selecţia membrilor comitetului de reglementare al ANRE se va face în baza audierilor la Parlament", a spus Cristina Prună, deputat USR, pentru Hotnews. Marţi, parlamentarii au decis să numească direct noi membri în comitetul de reglementare, după cum s-au înţeles partidele între ele, fără să mai audieze candidaţii.

Astfel, un candidat a fost pus în situaţia de a face degeaba un drum de 400 de km până la Bucureşti, ştiind că va participa la audieri, aşa cum era cutuma parlamentară. Până acum aveau loc audieri înainte de numirile efective, însă acest lucru nu este prevăzut explicit de legislaţie.

Potrivit ordonanţei OUG 33/2007 privind organizarea ANRE, comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor şi Senat vor efectua selecţia propunerilor dintr-o listă care conţine un număr mai mare de candidaţi decât numărul membrilor ce urmează a fi numiţi. Mai exact, comisiile sunt obligate să facă o selecţie, dar nu şi audieri. Trebuie doar ca în afară de cei care vor fi efectiv numiţi să mai existe câţiva candidaţi, ca procedura să pară serioasă şi să semene cumva a concurs. Aşa arată actul normativ.

În realitate, partidele politice s-au înţeles între ele pe fiecare numire. Astfel, funcţia de vicepreşedinte al ANRE a revenit PNL, iar două funcţii de membri simpli în comitetul de reglementare au fost împărţite între PSD şi Pro România. Iniţial, vicepreşedintele ar fi trebuit pus de PSD, însă în urma negocierilor politice a cedat PNL-ului această funcţie.