NICUŞOR DAN:  "Capitala va avea un buget realist, de 4 miliarde lei"

Întocmirea bugetului municipiului Bucureşti va fi făcută realist, pe baza veniturior care pot fi obţinute şi nu pe venituri imaginare aşa cum s-a făcut în administraţiile trecute, a declarat, vineri, Nicuşor Dan, primarul general al Capitalei.

"Urgenţa este să ieşim cu un buget realist, în luna februarie, imediat după aprobarea bugetului de stat, adică un buget cu venituri reale. Nu cu 7,5 miliarde lei venituri imaginare. Bugetul Primăriei în ultimii ani a crescut foarte puţin, până la 4,5 miliarde lei. (...) Un buget realist este 4 miliarde lei, la care se vor adăuga proiectele cu finanţare europeană, care sunt bani care vin şi pleacă de-a lungul anului. Suntem într-o situaţie financiară dificilă pe termen scurt şi cu perspectivă foarte bună pe termen mediu şi lung. Vrem să câştigăm încrederea băncilor de la care ne vom împrumuta, cât şi încrederea pieţei, a operatorilor de servicii şi a constructorilor cu care vom lucra pe diferite proiecte. De aceea, nu veţi găsi în lista de investiţii multe din lucrurile anunţate în campania electorală, dar vor fi rectificări pozitive de-a lungul anului - prima în jurul datei de 1 mai -, în care vom adăuga mari lucrări de investiţii - cum ar fi Parcul Naţional Văcăreşti (care are o mare perspectivă de finanţare din fonduri europene)- şi vom ajusta şi alte cheltuieli", a spus Nicuşor Dan.

Edilul şef al Capitalei a precizat că în bugetul municipal nu se vor regăsi sumele cerute de companiile municipale şi de diferitele administraţii publice pentru campanii de promovare sau pentru cheltuieli estimate care sunt mult mai mari decât preţurile reale.

"Există companii care s-au specializat în a face studii de fezabilitate şi primăria a luate drept bune sumele apărute în respectivele studii, care spuneau de exemplu că o bancă din parc ar costa 5000 lei. Mare parte din delirul ăsta de a solicita majorări de bugete a plecat de la companii.

De exemplu ALPAB a avut anual un buget de 100 milioane lei din 2015 încoace şi acum reprezentanţii ei au venit şi au cerut 300 milioane lei. Un alt exemplu este Compania de Dezvoltare Durabilă, căreia ALPAB i-a cerut să estimeze cât ar costa refacerea şi modernizarea Parcului Herăstrău, iar reprezentanţii companiei au răspuns că suma s-ar situa la 370 milioane lei. Dacă însumăm grosier tot ce s-a propus de direcţiile din cadrul Primăriei General sunt de trei ori mai mulţi bani decât avem în actualele condiţii financiare", a declarat Nicuşor Dan.

El a menţionat că fosta politică de întocmire a bugetului Capitalei nu mai este valabilă în actuala administraţie.

"Vreau să ieşim din politica de tip moş Crăciun, în care s-a desfăşurat până acum discuţia pe buget. Veneau directorii, propuneau mult, tăiau din pix şi nu exista o coerenţă a cheltuielilor. Bugetul va reflecta o direcţie de dezvoltare", a precizat primarul general al Capitalei.

Acesta s-a declarat nemulţumit de modul în care au crescut cheltuielile cu unele subvenţii plătite din bugetul municipal şi cu unele cheltuieli cu obiectivele publice. El a menţionat că, dacă în urmă cu patru ani, subvenţia pe transport facturată efectiv era de 600 milioane lei, în 2020 aceasta a ajuns la 1,3 miliarde lei, în timp ce subvenţia pentru termie este de doar un miliard lei.

"Astfel, mai mult de jumătate din bugetul real pe anul 2020 a fost cheltuit pe aceste două subvenţii. Apoi, întreţinerea Arenei Naţionale ne costă 20 milioane lei pe an, dar ea produce 2 milioane lei pe an. (...) Avem administraţii care plătesc zeci de mii de euro pe chirii, timp în care AFI Palace Cotroceni are spaţii care unele stau goale şi altele sunt închiriate pe nimica toată. Această situaţie nu mai poate continua. La toate aceste cheltuieli se adaugă în 2020 şi restanţele istorice. De exemplu, în 2003 s-a semnat un program cu Banca Europeană de Investiţii pentru reabilitarea a 103 şcoli, cu termen de finalizare 2008. Programul nu s-a încheiat nici acum, pentru că mai avem 5 sau 6 şcoli de reabilitat. Totodată sunt convenţii semnate încă din 2005, 2006, 2007 pentru reabilitarea clădirilor cu risc seismic, clădirile respective nu au fost consolidate nici până acum, iar unde s-a început consolidarea, aceasta trenează de nouă ani, timp în care proprietarii au fost nevoiţi să locuiască în altă parte. Toate aceste restanţe trebuie trecute în bugetul de investiţii pe 2021, unde se vor regăsi şi lucrările efectuate la Prelungirea Ghencea, lucrările de la Pasajul de la Doamna Ghica, de la patinoarul Mihai Flamaropol şi cele din Cartierul Henri Coandă. În acest moment, nu se vor găsi proiecte noi în buget la capitolul de investiţii, ci la rectificările pe care le vom face de-a lungul anului", a spus Nicuşor Dan.

El a precizat că va pune la punct şi relaţia dintre Primăria Capitalei şi primăriile de sector, deoarece, în opinia sa, în acest moment "este o

brambureală administrativă" în Bucureşti. Nicuşor Dan a exemplificat prin faptul că în anii trecuţi Primăria Capitalei se angajase să efectueze lucrări care nu ţineau de competenţa ei, ci de a primăriilor de sector: anvelopare blocuri, asfaltări de străzi secundare, extindere de reţele de apă şi canalizare, marcaje rutiere sau adăposturi pentru câinii comunitari. Toate aceste lucrări vor reintra în sarcina primăriilor de sector, a afirmat primarul general al Capitalei.