NOI DEZINCRIMINĂM, ALŢII SANCŢIONEAZĂ DRASTIC Abuzul, supusul liniştit al coaliţiei PSD-ALDE

Săptămâna trecută, după întâlnirea pe care a avut-o cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi cu prim-vicepreşedintele Frans Timmermans, prim-ministrul Viorica Dăncilă a declarat că le-a transmis înalţilor oficiali europeni că dezincriminarea parţială a abuzului în serviciu nu este o problemă gravă deoarece infracţiunea mai este prevăzută doar în şapte state ale Uniunii.

Printre ţările pe care Dăncilă le-a dat drept exemplu că ar fi dezincriminat infracţiunea de abuz în serviciu se numără Germania şi Austria.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat la revenirea în ţară: "Am vorbit des­pre abuzul în serviciu şi am reiterat faptul că numai şapte state au abuz în serviciu; majoritatea statelor membre nu ştiu ce înseamnă abuzul în serviciu".

După declaraţia premierului, ambasadele de la Bucureşti ale celor două ţări menţionate mai sus au publicat pe paginile lor de internet articolele din legislaţia penală naţională specifică fiecăreia prin care, sub altă denumire, este incriminat penal abuzul în serviciu.

Pe pagina de facebook a Ambasadei Germaniei se arată: "În Germania, urmărirea penală a abuzului în serviciu este reglementată prin intermediul mai multor paragrafe din legi fiscale, din dreptul disciplinar şi din Codul penal. Pedepsele ajung de la amenzi modeste până la măsuri disciplinare şi chiar sancţiuni considerabile cu privare de libertate".

În privinţa Austriei, abuzul în serviciu este reglementat de art. 302 din Codul Penal. Conform acestuia, abuzul în serviciu este pedepsit penal şi nu există un prag privind prejudiciul. Există însă o circumstanţă agravantă: dacă prejudiciul depăşeşte 50.000 de euro, pedeapsa penală se înăspreşte.

• Abuzul, pedepsit exemplar în Codul penal francez

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat şi el în mai multe rânduri că în majoritatea statelor europene infracţiunea de abuz în serviciu nu este prevăzută de legislaţia penală. Toader a dialogat intens pe pagina sa de facebook cu diferiţi magistraţi, unii chiar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, care i-au atras atenţia că nu ştie despre ce vorbeşte, deoarece în Germania abuzul în serviciu este incriminat sub alte forme de textele mai multor legi cu conotaţii penale.

Nu ştim ce cărţi de drept a citit Tudorel Toader şi cum a ajuns doctor în drept fostul procuror care acum conduce Ministerul Justiţiei, dar suntem siguri că nu s-a uitat nici măcar în Noul Cod Penal(NCP) al Franţei. Francezii nu definesc infracţiunea ca abuz în serviciu, ci abuz al autorităţii.

Conform art. 432-1 din NCP, fapta prin care o persoană care exercită autoritatea publică, în îndeplinirea atribuţiilor sale, ia măsuri contrare legii, încâlcând astfel dispoziţiile legale, este pedepsită cu 5 ani de închisoare şi amendă în cuantum de 75.000 de euro.

Conform art. 432-2 din acelaşi cod penal, dacă infracţiunea anterioară a produs urmări, adică a dus la cauzarea unui prejudiciu, pedeapsa creşte până la 10 ani de închisoare şi o amendă de 150.000 de euro.

La art. 432-11 se arată că se pedepseşte cu închisoare până la 10 ani şi amendă penală, persoana înzestrată cu autoritate publică, care solicită sau primeşte, fără drept, direct sau indirect, oferte, promisiuni, cadouri sau beneficii, pentru el sau pentru alţii ca să execute, să refuze sau să se abţină în legătură cu una dintre atribuţiile funcţiei pe care o deţine sau să abuzeze de influenţa sa reală la încheierea unor contracte ori luarea unei decizii.

Prin art. 432-15 din acelaşi cod este pedepsit cu închsioare până la 10 ani şi amendă de maximum un milion de euro, funcţionarul public, contabilul public, administratorul public ori subordonaţii acestora care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, au distrus, deturnat sau sustras un act sau un titlu, fonduri publice sau private, efecte, monede sau alte valori mobiliare, ori le-au înlocuit ilegal. Tentativa se pedepseşte cu aceleaşi sancţiuni.

Menţionăm că, pe lângă toate sancţiunile de mai sus, conform Codului Penal francez, magistraţii pot aplica şi sancţiuni complementare cum ar fi interzicerea drepturilor civile, civice şi familiale, precum şi interzicerea exercitării unei funcţii publice sau a unei activităţi profesionale ori sociale în legătură cu care a fost comisă infracţiunea.

Ar mai fi de spus că legiuitorul francez nu condiţionează sancţionarea abuzului autorităţii de existenţa vreunui folos pentru autorul faptei sau pentru rude ori terţe persoane, ci infracţiunea există din momentul în care prin actul său, prin măsura luată funcţionarul public a încălcat legea.

• Abuz... original

românesc

Ce spune articolul privind abuzul în serviciu adoptat de coaliţia PSD-ALDE şi de nouă reprezentanţi ai minorităţilor naţionale în Parlamentul României?

Conform art. 297, "Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu reglementate expres, prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de guvern sau ordonanţă de urgenţă, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit şi prin aceas­ta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani sau amendă". În alineatul 3 se prevede că dispoziţiile de mai sus nu se aplică în cazul elaborării, emiterii şi aprobării actelor adoptate de Parlament sau Guvern.

După cum puteţi observa, diferenţa între noi şi statele puternice ale UE este foarte mare în privinţa formulării acestei infracţiuni. PSD, ALDE şi Tudorel Toader au decis să o dezincrimineze parţial, în timp ce în Franţa, Germania şi Austria acest abuz este sancţionat drastic.

Tudorel Toader ar trebui să explice concetăţenilor motivele care au stat la baza propunerii privind dezincriminarea abuzului în serviciu, de către minis­terul pe care îl conduce, şi care a fost aprobată de majoritatea parlamentară.