NOI REGLEMENTĂRI DESTINATE STRĂINILOR CARE SOLICITĂ AZIL AUTORITĂŢILOR ROMÂNE Guvernul aprobă bani mai mulţi pentru refugiaţi

Guvernul a aprobat ieri majorarea sumei acordate de statul român unui solicitant de azil lipsit de mijloace materiale de întreţinere. Pe baza unor date comunicate de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) a fost stabilit un set de valori necesare pentru cheltuielile lunare (hrană, îmbrăcăminte, cazare), pentru un solicitant de azil, adult. Astfel, pentru sezonul cald, cheltuielile lunare totale sunt estimate la 1117 lei, iar pentru sezonul rece la 1185 lei. Aceste valori vor fi aprobate ulterior printr-un alt act normativ, mai precizează Guvernul.

Măsura are în vedere faptul că solicitanţii de azil sunt cetăţeni străini care, din cauza persecuţiilor suferite în ţara de origine, pe motive de rasă, religie, naţionalitate, opinie politică, apartenenţă la un grup social, solicită protecţia altui stat. Prin urmare, aceştia sunt o categorie aparte de străini care din cauza exilului forţat, în marea lor majoritate, se află într-o situaţie precară, din punct de vedere fizic, psihic cât şi financiar, ceea ce impune ca, pe perioada analizării cererii de azil, statul român să le asigure condiţii decente de cazare şi întreţinere în conformitate cu normele Uniunii Europene.

De asemenea, proiectul reglementează posibilitatea ca, în cazul depăşirii capacităţii de cazare în spaţiile administrate de Inspectoratul General pentru Imigrări, solicitanţii de azil să poată beneficia, în limita fondurilor disponibile, de o sumă de bani în scopul închirierii unor spaţii de locuit. Cuantumul acestui ajutor lunar va fi de 1,08 ISR (indicator social de referinţă; în anul 2015 ISR este în sumă de 500 de lei) şi va fi acordat pentru maximum 12 luni.

Actul aprobat de guvern ieri reglementează şi condiţiile în care vor putea fi dispuse examinări medicale, posibilitatea solicitanţilor de protecţie internaţională de a beneficia de programele naţionale de sănătate, de a avea acces la piaţa forţei de muncă, de a beneficia de măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă precum şi de protecţie în cadrul sistemului asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români.

Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) va avea posibilitatea să folosească servicii specializate furnizate de interpreţi şi traducători, să solicite efectuarea de expertize medico-legale sau de altă natură, precum şi să consulte specialişti. De exemplu, în cazul unui solicitant de azil minor neînsoţit se va putea apela la expertiza medico-legală de evaluare a vârstei, care se va efectua cu respectarea demnităţii individuale a minorului şi utilizându-se metodele cele mai puţin invazive. Anterior efectuării expertizei medico-legale, solicitantul de azil minor neînsoţit şi reprezentantul său legal (desemnat de autorităţi în cel mai scurt timp de la sosirea acestuia în ţară) vor fi informaţi cu privire la modalităţile acestei proceduri sau, în cazul unui eventual refuz, cu efectele pe care le implică această decizie.

Proiectul de lege stabileşte obligaţia IGI de informare a minorului neînsoţit care solicită azil în România cu privire la numirea reprezentantului său legal. În această privinţă este adaptat actualul cadru normativ reprezentat de Legea nr.122/2006, în sensul că această obligaţie subzistă inclusiv pe perioada derulării procedurii primei ţări de azil, a procedurii ţării terţe sigure şi a procedurii ţării terţe europene sigure, concepte nou introduse prin proiectul de lege.

Actul Executivului reglementează expres faptul că o cerere de azil nu poate fi respinsă exclusiv pe motiv că aceasta a fost depusă tardiv şi stabileşte obligaţia de atribuire a unui cod numeric personal tuturor solicitanţilor de protecţie internaţională, astfel încât aceştia să beneficieze de condiţiile de primire prevăzute de Legea nr.122/2006, o astfel de reglementare fiind stabilită, în prezent, cu titlu facultativ.

Proiectul arată şi reglementarea expresă a posibilităţii ca reprezentanţa din România a Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) să poată avea acces la documentele existente în dosarul străinului care a solicitat protecţie internaţională. Acest drept decurge din misiunea UNHCR de supraveghere pe care i-o conferă articolul 35 din Convenţia de la Geneva privind statutul refugiaţilor, document la care România a aderat prin Legea nr.46/1991.

În vederea asigurării depline a dreptului la apărare, sunt instituite măsuri privind accesul la informaţii procedurale şi la sistemul aferent, în condiţiile legislaţiei privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

Va fi reglementată situaţia exceptării de la procedura accelerată şi de la procedura la frontieră a cererilor de azil depuse de solicitanţi cu necesităţi procedurale speciale (din categoria persoanelor vulnerabile).

O secţiune a proiectului de lege se referă la modul de exercitare a unor drepturi ale solicitanţilor de protecţie internaţională. Unul dintre elemenele de noutate este reprezentat de măsura introducerii solicitanţilor de protecţie internaţională în spaţii închise special amenajate, măsură restrictivă ce se va institui de către un organism judiciar, pe baza unei analize individuale, pe o perioadă care în niciun caz nu poate depăşi 60 de zile. Aceasta este o măsură care se va adopta doar în următoarele situaţii: pentru verificarea identităţii declarate; pentru stabilirea elementelor pe care se bazează cererea de protecţie internaţională, care nu ar putea fi obţinute fără a se lua măsura, în special în cazul în care există un risc de sustragere a solicitantului; la solicitarea uneia din instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale din care rezultă că solicitantul de protecţie internaţională prezintă pericol pentru securitatea naţională.

Această măsură reflectă necesitatea justificată a statului de a stabili dacă persoana este un solicitant de azil care are nevoie de protecţie internaţională sau că persoana în cauză constituie o ameninţare la adresa securităţii naţionale. Pentru asigurarea managementului spaţiilor închise pentru cazarea solicitanţilor de protecţie internaţională cu respectarea drepturilor procedurale şi standardelor impuse de legislaţia naţională şi internaţională în materie, se are în vedere, în perioada 2016-2018, amenajarea, în incinta actuală a centrelor regionale de proceduri şi cazare a solicitanţilor de azil, a spaţiilor închise special amenajate, dotarea lor specifică şi asigurarea personalului necesar. În următoarea etapă, începând cu 2019, se are în vedere construirea şi dotarea de noi centre.

Proiectul de lege include măsuri pentru crearea cadrului normativ necesar asigurării unei mai mari transparenţe în ceea ce priveşte beneficiul condiţiilor de primire, în sensul instituirii posibilităţii monitorizării, de către organizaţii şi organisme neguvernamentale naţionale sau internaţionale cu atribuţii în domeniul migraţiei sau al respectării drepturilor omului, a respectivelor condiţii. ONG-urile pot vizita centrele regionale de proceduri şi cazare, pe bază de protocoale încheiate cu IGI sau a unei autorizări prealabile, iar, în cazul în care se vor constata deficienţe vor putea fi sesizat Avocatul Poporului.

La elaborarea proiectului de lege s-a avut în vedere, potrivit Guvernului, adaptarea condiţiilor de primire a solicitanţilor în scopul respectării angajamentelor asumate de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, de aliniere la standardele europene în materie de azil şi de a contribui, în egală măsură, la dezvoltarea sistemului european comun de azil.