• Veniturile bugetare pentru 2013, cu 15,6 miliarde lei peste anul trecut, cheltuielile cu 15,3 miliarde lei
Veniturile bugetate pentru acest an sunt cu 15,6 miliarde lei mai mari decât cele realizate în 2012, din care 2,9 miliarde lei provin din măsuri fiscale, în timp ce cheltuielile vor avansa cu 15,3 miliarde lei, dacă nu se iau în calcul sumele alocate anul trecut pentru PNDI.
Ministerul Finanţelor Publice a prezentat, luni, prioecţiile privind bugetul pentru 2013, respectiv un deficit bugetar de 13,4 miliarde lei, rezultat din venituri prognozate în sumă de 209,28 miliarde lei şi cheltuieli de 222,67 miliarde lei.
Datele preliminate privind execuţia pe anul 2012 indică un deficit bugetar de 13,67 miliarde lei (fără sumele cheltuite pe investiţiile din PNDI), la un nivel al cheltuielilor de 207,4 miliarde lei (exclusiv PNDI) şi venituri de 193,7 miliarde lei, potrivit datelor Mediafax.
Noua prognoză convenită cu FMI pentru PIB-ul din 2012 se cifrează la 585,2 miliarde lei, ceea ce înseamnă că deficitul cash s-a situat la 2,33% din PIB.
Dacă se adaugă, însă, sumele alocate programelor din PNDI, care erau limitate la un miliard de lei potrivit scrisorii de intenţie semnate în octombrie cu FMI, deficitul bugetar de anul trecut va urca la circa 2,5% din PIB.
Pentru 2013, veniturile programate, mai puţin cele anticipate ca rezultat al măsurilor de creştere a fiscalităţii, se cifrează la 206,4 miliarde lei, cu 6,55% peste nivelul de anul trecut, adică în linie cu creşterea nominală al PIB, de 6,51%.
Guvernul a avizat, ieri, pachetul de măsuri fiscale, prin care sunt introduse noi taxe pentru companii şi se extinde impozitarea în agricultură pentru persoane fizice, noile modificări ale Codului Fiscal, creşterea salariului minim şi indexarea pensiilor.
Aceste măsuri, inclusiv creşterea salariului minim şi indexarea pensiilor, vor aduce la buget un plus de venituri de aproape 3 miliarde lei.
Cea mai mare sumă va veni din taxarea agriculturii, respectiv 578 de milioane lei (430 milioane lei impozit şi 148 milioane lei CAS), urmată de impozitul obligatoriu de 3% din veniturile companiilor cu o cifră de afaceri de sub 65.000 de euro pe an (echivalentul unei medii de 5.416 euro pe lună), din care statul se aşteaptă la încasări suplimentare de 457 de milioane lei.
Salariul minim brut pe economie va fi majorat în acest an în două etape, cu 50 lei de la 1 februarie, ajungând, astfel, la 750 lei, iar din luna iulie va urca la 800 lei, iar pensiile vor fi indexate, în baza unui proiect de lege, cu 4%.
Primăriile care menţin taxele locale la nivelul de anul trecut nu vor mai putea recurge la această măsură decât dacă nu au niciun fel de datorii şi nu îşi afectează astfel veniturile proprii, în caz contrar fiind obligate de Guvern să indexeze taxele şi impozitele prin noi hotărâri.
Statul va schimba modalitatea de impozitare pentru argicultorii persoane fizice, de la o taxă pe venitul declarat, în prezent, la impozit pe suprafaţă sau număr de animale, şi va taxa peste 600.000 de agricultori care primesc anual subvenţii, dar nu declară profit şi nu plătesc impozit.
Plafonul veniturilor pentru microîntreprinderi va fi redus de la 100.000 euro la 65.000 euro, echivalent în lei, iar toate firmele cu capital privat care nu depăşesc acest plafon vor fi obligate să plătească impozit de 3% pe veniturile realizate de la 1 februarie 2013.
Totodată, pentru microîntreprinderile care se încadrau în aceste venituri la 31 decembrie nu va mai fi opţională alegerea sistemului de impozitare (impozit pe profit sau pe venit), ci va fi obligatorie aplicarea impozitării pe veniturile realizate.
Pentru anul 2013, sunt obligate să treacă pe acest sistem de impunere de la 1 februarie şi firmele plătitoare de impozit pe profit care, la data de 31 decembrie, aveau afaceri de cel mult 65.000 de euro.
Totodată, firmele care plătesc impozit pe profit sunt obligate să treacă la plata impozitului pe venit din anul fiscal următor, dacă se încadrează în condiţiile microîntreprinderii.
Va trebui ca societăţile nou înfiinţate să plătească impozit pe venit din primul an fiscal.
Cumulat, sectorul energetic va plăti cele mai multe taxe suplimentare. Suprataxarea exploatatorilor de gaze va aduce direct circa 273 de milioane lei, dar totalul impozitelor suplimentare colectate de la aceste companii se va ridica la 641 de milioane lei, dacă sunt calculate şi TVA şi impozitul pe profit suplimentar, rezultat din majorarea preţurilor, după liberalizare.
Statul va suprataxa cu 60% companiile care derulează activităţi de extracţie şi vânzare a gazelor naturale din România, inclusiv din perimetrele din Marea Neagră, taxă aplicată la veniturile suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sector.
De asemenea, taxa pe monopol (transport şi distribuţie energie şi gaze) va aduce, potrivit calculelor MFP, venituri suplimentare de 257 milioane lei, în timp ce taxa specială de exploatare a resurselor naturale, altele decât gazele, va avea un impact pozitiv de 106,9 milioane lei.
Devansarea majorării accizei la tutun ar putea însemna un supliment de venituri la buget de 117 milioane lei (94 milioane lei accize şi 22,6 milioane lei TVA), iar creşterea accizelor la bere este bugetată cu o majorare de venituri de 80 de milioane lei (64 milioane lei accize şi 16 milioane lei TVA).