Noile reglementări legislative generează transformări fundamentale pentru companii

Studiul KPMG "Cartografierea viitorului - mobilitate strategică pentru forţa de muncă de mâine" evidenţiază că provocările economice şi geopolitice actuale sunt principalele motive pentru care organizaţiile globale îşi reevaluează strategiile de mobilitate, potrivit comunicatului emis redacţiei.

Raportul KPMG subliniază că noile reglementări legislative şi modificările celor existente generează transformări fundamentale în peisajul conformităţii, impunând noi obligaţii pentru companii şi cerinţe suplimentare echipelor de mobilitate globală, care joacă un rol esenţial în gestionarea provocărilor.

Studiul KPMG, realizat pe baza opiniilor a 225 de profesionişti în mobilitate globală din organizaţii multinaţionale din 29 de ţări şi 12 industrii, oferă date valoroase despre evoluţia programelor de mobilitate globală. Raportul subliniază acţiunile cheie pentru maximizarea potenţialului acestora, încurajând echipele să se adapteze la noile oportunităţi din mediul de afaceri. De asemenea, se concentrează pe dezvoltarea programelor pentru a include politici fiscale şi de imigrare, structuri de guvernanţă, măsuri de performanţă, tehnologie, robotică, automatizare şi munca la distanţă.

"Echipele de mobilitate internaţională îmbunătăţesc, de obicei, modul în care sunt îndeplinite cerinţele legale şi gestionează riscurile sub o monitorizare intensă", a declarat Marc Burrows, Liderul global al Serviciilor de Mobilitate globală, KPMG Global. "Cu toate acestea, peisajul actual necesită mult mai mult, adesea cu mai puţine resurse disponibile. În acest caz, este nevoie de soluţii inovatoare, care necesită alinierea strategică la obiectivele de afaceri şi o adaptabilitate fundamentală pentru a prospera", mai spune el.

Raportul KPMG subliniază importanţa alinierii strategiilor de mobilitate globală cu strategia generală de afaceri. 74% dintre respondenţi consideră acest lucru o prioritate. În plus, 92% dintre executivii intervievaţi în cadrul ediţiei 2024 a KPMG CEO Outlook intenţionează să crească numărul de angajaţi, iar 80% pun accentul pe dezvoltarea competenţelor. Astfel, dezvoltarea, atragerea şi retenţia talentelor devin priorităţi cheie în mobilitatea globală.

Pe măsură ce mobilitatea transfrontalieră creşte, provocările unei forţe de muncă globalizate devin evidente. Raportul arată că 67% dintre organizaţiile care susţin munca la distanţă au o politică formală în vigoare, iar soluţiile tehnologice pentru managementul mobilităţii globale sunt tot mai folosite. Aproape două treimi dintre organizaţii au adoptat un model centralizat sau regional pentru managementul mobilităţii, ceea ce îmbunătăţeşte consistenţa şi controlul.

De asemenea, 76% dintre respondenţi utilizează instrumente de gestionare a fluxului de lucru şi datelor, iar adopţia AI este în creştere, 51% dintre organizaţii planificând să integreze inteligenţa artificială pentru automatizarea sarcinilor administrative. Raportul încurajează echipele de mobilitate globală să-şi compare strategiile cu cele ale competitorilor pentru a evalua şi îmbunătăţi operaţiunile curente şi pentru a dezvolta iniţiative viitoare.

"Pentru a rămâne competitive, organizaţiile ar trebui să monitorizeze şi să revizuiască în mod regulat politicile de mobilitate pentru a se asigura că acestea rămân eficiente, competitive şi aliniate nevoilor afacerii", a declarat Katherine Avery, Director, KPMG în SUA. "Colaborarea şi comparaţia sunt esenţiale. Colaboraţi cu furnizorii - înţelegeţi provocările şi învăţaţi de la concurenţi pentru a vă asigura că echipa dumneavoastră este echipată corespunzător pentru a răspunde cerinţelor în continuă schimbare ale viitorului."

Mădălina Racovitan, Partener şi Lider al departamentului de Servicii pentru Mobilitate Internaţională, KPMG în România, afirmă: "În ultimii ani, angajaţii şi-au exprimat din ce în ce mai des dorinţa de a putea lucra de la distanţă, cel puţin parţial, uneori chiar din alte ţări. Angajatorii au observat şi ei multe beneficii într-o forţă de muncă mai mobilă, atât din perspectiva flexibilităţii, cât şi din perspectiva atragerii talentelor, care, în acest fel, nu erau contrânse să lucreze într-o anumită locaţie. Totuşi, munca la distanţă dintr-un alt stat decât cel în care se află angajatorul poate genera implicaţii semnificative din punct de vedere fiscal, al securităţii sociale şi al regulilor de imigrare, nu doar pentru angajaţii în cauză, ci şi pentru angajatorii lor. Prin urmare, o evaluare atentă realizată de profesionişti calificaţi este esenţială pentru ca organizaţia să poată dezvolta o strategie care să profite la maximum de oportunităţile oferite de munca la distanţă, păstrându-se totodată conformă cu cerinţele fiscale şi alte reglementări legale."