Noua conducere a ASF aşteaptă votul Parlamentului, după simulacrul audierilor din comisiile reunite

Autoritatea pentru Supraveghere Financiară aşteaptă votul din această noapte sau de mâine al plenului Parlamentului care să consfinţească alegerea noii echipe de conducere făcută ieri de membrii comisiilor reunite de buget, finanţe, bănci, de membrii comisiei economice, industrie şi servicii din Senat şi de membrii comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor.

Potrivit art.8 alin.2 din OUG 93/2012, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ASF modificată succesiv - cel mai recent prin legea 147/2021 - şi republicată, "Membrii consiliului ASF sunt numiţi de Parlament, în şedinţa comună a celor două Camere, la propunerea comună a Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi a Comisiei economice, industrie şi servicii din Senat şi, respectiv, a Comisiei buget, finanţe şi bănci şi a Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor".

Cum Birourile Permanente Reunite ale celor două Camere au decis ieri amânarea pentru astă seară a şedinţei de plen programată iniţial pentru luni ora 14:30, mutată apoi la 15:30, propunerea comună a comisiilor reunite va fi supusă plenului în şedinţa care e programată să înceapă diseară la ora 20, când vor fi dezbătute şi supuse votului şi legile bugetului de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat. Conform deciziei Birourilor Permanente Reunite, dacă şedinţa de plen nu se va încheia în această noapte, ea va continua mâine.

La şedinţa comună de ieri a celor patru comisii, preşedinte al ASF a fost aprobat Alexandru Petrescu, Gabriel Avrămescu a fost votat pentru funcţia de prim-vicepreşedinte, Gabriela Horga - vicepreşedinte pentru piaţa de capital, Sorin Mititelu - vicepreşedinte pentru piaţa de asigurări şi Daniel Armeanu - vicepreşedinte pentru fondurile private de pensii, ultimul fiind singurul din fosta echipă de conducere a Autorităţii căruia i-a fost reînnoit mandatul de către Parlament.

Din Consiliul de Administraţie al ASF vor mai face parte ca membri neexecutivi - în urma votului comisiilor reunite de buget, finanţe, bănci -, Aura Socol, Ovidiu Wlassopol, Jozsef Birtalan şi Andrei Rizoiu.

Din păcate, audierile pentru viitoarea conducere a ASF au demonstrat că incompetenţa din ultimii ani ai acestei instituţii publice are la bază incompetenţa, nepăsarea sau ignorarea importanţei procesului de selecţie a membrilor Consiliului de Administraţie organizat de Parlament.

În condiţiile în care ASF supraveghează anual pieţe care desfăşoară afaceri de zeci de miliarde euro, să aloci doar 90 de minute pentru audierea tuturor candidaţilor, în care fiecare dintre aceştia a avut la dispoziţie câte două minute în care să se prezinte, să spună ce experienţă are şi ce doreşte să facă la ASF, şi în care fiecare grup parlamentar a avut la dispoziţie o singură întrebare pentru fiecare candidat, ar reprezenta o neglijenţă crasă din partea conducerii celor două comisii de buget, finanţe, bănci din Senat şi Camera Deputaţilor. Sau, poate, că alegerea noului Consiliu al ASF a avut loc înainte, într-un alt cadru politic, la nivelul conducerii coaliţiei parlamentare PSD-PNL, iar audierea din şedinţa celor patru comisii reunite a avut doar un cadru formal, pentru că din punct de vedere informal decizia era deja luată.

Cert este că modul în care cele patru comisii au organizat simulacrul de audiere a noii conduceri a ASF nu a avut darul să ne lămurească dacă membrii acesteia au soluţiile adecvate pentru a nu mai asista la ceea ce ziarul BURSA a relatat în ultimii ani: concentrări la SIF-uri şi trei falimente în piaţa asigurărilor.

Este mai puţin important care vor fi veniturile salariale lunare ale noii conduceri, dacă ea va lua 14 sau 16 salarii anual - aşa cum pe parcursul şedinţei s-a arătat interesat deputatul Claudiu Năsui -, ci mai important este ce va face noua conducere a ASF pentru a schimba modul de activitate indolent patronat în ultimii ani de Nicu Marcu, sub oblăduirea Cooperativei.

• Audieri pe repede-nainte

Referitor la timpul alocat audierilor, acesta a reprezentat subiect de contradicţie la începutul şedinţei între reprezentanţii majorităţii parlamentare PSD-PNL şi cei de la USR. Bogdan Huţucă, preşedintele Comisiei de buget, finanţe, bănci din Camera Deputaţilor, a argumentat alocarea doar a 90 de minute, prin prisma faptului că de la ora 12, în prezenţa ministrului Finanţelor Publice, Marcel Boloş, comisiile reunite urmau să înceapă dezbaterea pe articole a legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurărilor sociale şi de sănătate. De aceea, conducerile celor patru comisii au propus alocarea a două minute pentru fiecare candidat, după care fiecare grup parlamentar are dreptul la o singură întrebare.

Propunerea lui Bogdan Huţucă a fost contestată de deputatul Claudiu Năsui (USR), care a spus: "E bătaie de joc. Este vorba despre o instituţie a statului disfuncţională în care trebuie să lămurim ce să facem şi cum să continue activitatea. E o bătaie de joc să ne daţi doar o întrebare de grup parlamentar".

Cu toată opoziţia membrilor USR şi AUR din cele patru comisii parlamentare, propunerea privind alocarea timpului pentru audiere făcută de coaliţia PSD-PNL a fost votată de majoritatea senatorilor şi deputaţilor din comisiile respective, înregistrându-se doar 10 voturi împotrivă şi o abţinere.

Astfel că toţi candidaţii au fost nevoiţi să îşi prezinte în două minute un sumar al CV-ului şi ce au de gând să facă. Printre primii audiaţi s-a numărat Gabriel Avrămescu, candidat pentru funcţia de prim-vicepreşedinte al ASF, care a arătat că a fost angajat într-o instituţie bancară timp de un an după care a lucrat la ANAF timp de şapte ani. Din 2020 e deputat. Avrămescu a concluzionat: "Având în vedere atribuţiile pentru funcţia de prim-vicepresedinte consider că activitatea anterioară se înscrie acestora".

Întrebat de Claudiu Năsui, care e diferenţa dintre MCR şi SCR, Gabriel Avrămescua răspuns: "Din păcate nu sunt suficienţi specialişti în ASF, dar când vom avea un corp de specialişti vom avea posibilitatea de a aduce modificări pe partea de transparenţă şi digitalizare"

În replică, Claudiu Năsui a spus: "Nu a răspuns. Extraordinar. 16 salarii pe an, pentru aşa ceva".

Din fericire, Gabriel Avrămescu a răspuns foarte bine la întrebarea privind procedurile de achiziţie publică reglementate de legea 98/2016, enumerându-le pe toate.

• Alexandru Petrescu: "Susţin pensiile ocupaţionale"

Alexandru Petrescu, cel care a primit votul comisiilor reunite pentru funcţia de preşedinte al Consiliului ASF, a subliniat că susţine dezvoltarea pensiilor ocupaţionale, sistem la care el a participat în calitate de contributor, în afară ţării noastre.

Domnia sa a afirmat: "ASF-ul supravehează şapte fonduri de pensii Pilon II, zece fonduri de pensii Pilon III şi aş vrea ca, în mandatul meu, să văd constituit şi activ cel puţin un fond Pilon IV. Din punctul meu de vedere va fi răspunsul la pensiile specile. Susţin pensiile ocupaţionale. Am lucrat în diferite jurisdicţii şi în diferite administraţii europene şi am contribuit la o pensie ocupaţională. Este un tip de pensie în care cred şi voi căuta să încurajez adopţia contributorilor, a operatorilor, la acest tip de fond de pensii".

Legat de piaţa RCA, Petrescu a punctat că va avea în vedere regândirea sistemului de supraveghere prudenţială şi crearea unui mediu prin care să atragă noi jucători în piaţă.

"Situaţia din piaţa RCA este foarte sensibilă. În condiţiile în care avem o concentrare de aproape 70% pe RCA, preocuparea mea principală va fi pe două elemente. În primul rând regândirea unei acţiuni de supraveghere prudenţiale, care să preveniă degradarea economică a unui actor. Pentru că degradarea economică a unui capital de solvabilitate nu apare peste noapte (...). Poţi identifica din timp elementele de degradare, poţi corecta şi elimina. De asemenea, vrem să creăm un climat în care să vină noi jucători în piaţă", a afirmat Alexandru Petrescu.

În privinţa acuzaţiilor referitoare la încasarea de bonusuri ilegale de la Poşta Română, cel care a fost ales în funcţia de preşedinte al ASF a spus: "Nu puteam să îmi acord eu prime. A fost o decizie AGA, ceea ce a generat un proces cu Curtea de Conturi, care a fost câştigat în favoarea mea".

Gabriela Horga, care a obţinut voturile în comisiile reunite pentru funcţia de vicepreşedinte - Sectorul instrumente şi investiţii financiare, în cadrul ASF, a afirmat că o instituţie care îşi atinge obiectivele nu va fi niciodată contestată din punctul de vedere al salarizării. Domnia sa a subliniat că a promovat iniţiativa legată de simplificarea fiscalităţii pentru investiţiile în titluri ale pieţei de capital, fapt ce a dus la lărgirea bazei de impozitare şi la creşterea numărului de investitori. "Este vorba despre impozitarea cu 1% a deţinerilor pe termen lung, cu 3% a deţinerilor pe termen scurt şi reţinerea la sursă", a spus Garbriela Horga.

Legat de efectul acestei legi asupra pieţei, Gabriela Horga a precizat: "Piaţa de capital se dezvoltă atunci când ne adresăm inclusiv segmentului de retail. Avem o problemă în acest sens, în atragerea micilor investitori. Conform FCI (n.red. - Fondul de Compensare a Investitorilor), în septembrie 2023 numărul investitorilor era de 168.000, în creştere faţă de 130.000 la data de 1 ianuarie 2023, când a intrat legea în vigoare. Evident, creşterea numărului de investitori nu este datorată doar modului de impozitare, pentru că în anul 2023 am avut şi listarea Hidroelectrica, un mare succes şi cea mai mare ofertă publică iniţială din Europa. De asemenea, a crescut şi numărul investitorilor în fonduri de investiţii, care a ajuns în jur de 650.000, cu câteva zeci de mii de investitori mai mulţi decât la începutul anului. Deci există potenţial de dezvoltare inclusiv pe segmentul de retail".

Privitor la sistemul de salarizare al Autorităţii de Supraveghere Financiară, Gabriela Horga a afirmat: "Nu doar în ASF, ci în orice instituţie, sistemul de salarizare trebuie calibrat în funcţie de competenţa acelei instituţii şi de modul în care îşi atinge obiectivele. O instituţie care îşi atinge obiectivele nu va fi niciodată contestată din punct de vedere al salarizării. Bineînţeles, salarizarea trebuie să fie competitivă şi la nivelul pieţei, reglementările se schimbă, metodele se schimbă, vorbim de digitalizare, criptoactive, lucruri pentru care sunt necesari specialişti".

Un alt candidat pentru o funcţie executivă - mai precis pentru funcţia de preşedinte al ASF -, Alin Chitu, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor nu s-a mai prezentat la audiere şi, în consecinţă, nici nu a mai fost supus votului comisiilor reunite.

• Sorin Mititelu: "Vom face o analiză legată de modul de formare a preţurilor RCA"

Autoritatea de Supraveghere Financiară poate influenţa preţul unei poliţe RCA prin asigurarea unei concurenţe corectă între participanţi, a spus Sorin Mititelu, cel care a obţinut voturile membrilor comisiilor reunite pentru funcţia de vicepreşedinte - Sectorul asigurări-reasigurări, domeniu marcat în ultimii ani de falimentul City Insurance şi Euroins.

Legat de măsurile pe care are de gând să le ia pentru normalizarea preţurilor din piaţa RCA, Sorin Mititelu a spus: "Piaţa RCA este foarte importantă. Totuşi, trebuie să avem în vedere un lucru foarte clar - prima (n.red. - de asigurare) este rezultatul unor factori obiectivi. Este un preţ care se determină obiectiv, legat de ceea ce există în piaţă. Prin urmare, putem să influenţăm, deşi a influenţa e prea mult spus, evoluţia preţului, prin asigurarea unei concurenţe corectă între participanţi. De asemenea, prin impunerea unor bune practici şi prin procese mai eficiente".

Domnia sa a adăugat: "Evident că vom avea o analiză legată de modul de formare a preţurilor şi care au fost elementele care au avut impact în rezultatul final, în preţul stabilit de fiecare companie în parte (...). Dar este cert că prima trebuie să fie rezultatul unor elemente obiective - a daunalităţii, a costurilor normale de operare şi bineînţeles a competiţiei din piaţă".

De asemenea, Sorin Mititelu a fost întrebat care sunt principalele obiective în vederea creşterii eficienţei sistemului de pensii private. O altă întrebare a fost legată de principala problemă a pieţei RCA şi care sunt soluţiile care pot fi găsite.

Domnul Mititelu a spus: "În ceea ce priveşte fondurile de pensii, sunt două tipuri de sisteme. Este sistemul Pilon II şi Pilon III. Pilonul II reprezintă un sistem care funcţionează; creşterile în volume dovedesc acest lucru. Este necesară o creştere a eficienţei în zona Pilon III (...). În ce priveşte problemele din piaţa RCA, sunt ineficienţe în proces. Am în vedere această frecvenţă foarte mare a evenimentelor de daune. Trebuie să identificăm soluţii cu alţi partneri din piaţă. De asemenea, sunt posibile o serie de soluţii de îmbunătăţiri (...) o creştere generală a activităţii de asigurări scade din presiunea costurilor de operare".

Anul acesta s-a încasat doar o singură primă la Autoritatea de Supraveghere Financiară, a spus Dan Armeanu, actualul vicepreşedinte al ASF - Sectorul sistemului de pensii private, care a obţinut, ieri, din partea comisiilor parlamentare, voturile necesare pentru reînnoirea mandatului în funcţia pe care o ocupă.

"Primele sunt cele încasate de toţi membrii Consiliului anul trecut, cele care sunt prevăzute în CCM (n.red. - Contractul Colectiv de Muncă). Anul acesta s-a încasat doar o singură primă (n.red. - la ASF)", a afirmat Dan Armeanu, răspunzând unei întrebări.

Vicepreşedintele ASF a mai fost întrebat care este diferenţa dintre garanţia absolută şi garanţia relativă pentru pensii. Domnia sa a afirmat: "La nivelul sistemului de pensii, garanţia este reprezentată de nivelul cumulat al contribuţiilor, dar în acest caz avem un provizion. În situaţia în care valoarea activului scade sub nivelul garanţiei respective, se utlilizează provizionul şi mai există o garanţie relativă dată de pragul minim de rentabilitate. În momentul în care rentabilitatea fondurilor scade timp de patru trimestre sub rata minimă de rentabilitate, atunci intervin şi alte mecanise".

De asemenea, Armeanu a fost întrebat din ce este compus preţul unei asigurări, din punctul de vedere al celor care-l formează. Vicepreşedintele ASF a răspuns: "Din punct de vedere teoretic, prima este constituită din primă netă plus adaosul de primă. Adaosul de primă este folosit pentru remunerarea acţionarilor, pentru constituirea rezervelor tehnice la nivelul asigurătorului şi pentru alte cheltuieli de funcţionare ale asigurătorului. Prima netă este cea care practic cuantifică valoarea riscului. Sunt mai multe metode de a determina prima netă, în funcţie de frecvenţa daunei şi dauna medie estimată. În plus, mai există anumiţi factori de încărcare (...). În final se obţine prima netă. La aceasta se adaugă adaosul de primă şi se obţine prima brută la nivelul asigurărilor".

• Wlassopol - reconfirmat ca membru al Consiliului ASF

Ovidiu Răzvan Wlassopol a fost avizat pozitiv pentru reînnoirea mandatului în funcţia de membru neexecutiv al Consiliului ASF. Întrebat despre prima de performanţă încasată de la Autoritate, Wlassopol a spus: "Sunt singurul din consiliul ASF care anul trecut am votat împotriva contractului de muncă aprobat de ASF. Trebuie să ne uităm la salarii şi să ne uităm în funcţie de piaţă şi ce se întâmplă în viaţa românilor şi să vedem. Eu am doar un vot".

Aura Socol a primit şi ea avizul din partea celor patru comisii parlamentare pentru reînnoirea mandatului de membru neexecutiv al Consiliului ASF, chiar dacă a intrat într-o dispută verbală, în cadrul audierii, cu deputatul USR, Claudiu Năsui. Acesta i-a transmis doamnei Socol: "În urmă cu 5 ani v-am întrebat o chestie tehnică şi nu mi-aţi răspuns. Acum sper să fiţi mai bine pregătită. Ce primă de performanţă aţi încasat anul trecut şi dacă consideraţi că ASF a făcut performanţă pentru aceste prime. Ce înseamnă VAR (n.red. - Value at Risk)?"

Aura Socol a răspuns: "Anul trecut nu ştiu care a fost valoarea primei de performanţă încasată, dar anul acesta nu am încasat prima de performanţă. În urmă cu 5 ani v-am asigurat că ştiu exact unde să caut în caz că am nevoie. În situaţia în care voi avea nevoie să ştiu ce înseamnă VAR, fiţi sigur că voi şti unde să caut".

Tot de reînnoirea mandatului de membru neexecutiv va beneficia şi Jozsef Birtalan, care a fost întrebat dacă e interesat de reforma sistemului de salarizare de ASF. "Consider că trebuie reformat sistemul de salarizare, e bine să reaşeze", a spus Jozsef Birtalan, care a menţionat că în ceea ce priveşte RCA scăderea tarifelor se poate realiza pe termen mediu şi lung o dată cu scăderea numărului de accidente.

La şedinţa de ieri, pentru funcţia de membru neexecutiv al Consiliului ASF au mai fost audiaţi şi alţi candidaţi care însă nu au primit voturile necesare pentru a intra în structura de conducere a Autorităţii. Unul dintre aceştia este Călin Rangu, care a precizat că, din punctul său de vedere, în perioada următoare în domeniul asigurărilor ASF trebuie să pună accent pe protecţia consumatorilor. El a prezentat şi o soluţie de rezolvare a problemelor din piaţa RCA: "Există un model în care totul e integrat, inclusiv sistemul de autorizare. Problema e că evaluarea daunelor nu se află în supravegherea ASF conform cadrului legislativ actual. Trebuie creat un ecosistem pentru a se diminua intervenţia umană şi să se folosească tehnologii care să ofere date integrate".

Din păcate, lucrurile au fost nefavorabile pentru cadrul universitar orădean Ioan-Gheorghe Ţară, căruia comisiile i-au refuzat reînnoirea mandatului primit în urmă cu cinci ani, deşi a spus că, în caz de reînnoire, va urmări câteva aspecte importante de natură a îmbunătăţi activitatea ASF.

Ioan-Gheorghe Ţară a precizat: "Pe zona asigurărilor şi pensiilor trebuie măsuri care să reducă riscul de concentrare. În acest moment e un grad mare de concentrare ce prezintă riscul de a genera fraude. Trebuie să reducem aceste riscuri prin reglementare legislativă".

Mai mult, domnul Ţară a spus că indemnizaţiile acordate în cadrul ASF trebuie să fie în concordanţă cu performanţa, dar s-a declarat împotriva reducerii salariilor din cadrul Autorităţii.

Sorin Florescu, angajat al ASF, a primit şi el aviz negativ din partea comisiilor reunite. Întrebat dacă e o contradicţie între activitatea de supraveghere şi autofinanţarea ASF, Sorin Florescu a spus: "Dacă autofinanţarea ASF generează conflict de interese? Nu suntem singura autoritate care se autofinanţează şi nu consider că autofinanţarea generează conflict de interese pentru că e prevăzută în legea aprobată de Parlament".

Deputatul Claudiu Năsui a dorit să ştie dacă angajatul ASF cunoaşte diferenţele majore dintre directivele europene Solvency 1 şi Solvency 2, în materia asigurărilor, iar Sorin Florescu a răspuns: "Când vorbim despre ASF, ca şi despre BNR, vorbim despre specialişti care supraveghează cele trei pieţe. Iar trierea trebuie să se facă la dumneavoastră aici şi vrem sa fie una exemplară. În privinţa Solvency 2, ea a întărit criteriile de solvabilitate a firmelor de asigurări şi prudenţialitatea. Ar fi trebuit să ranforseze şi la noi prudenţialitatea şi să nu se ajungă la exemplele negative din piaţa de asigurări din perioada recentă".

Cătălin Mancaş, care a fost angajat la două bănci, a ratat şi el intrarea în Consiliul ASF, aşa cum a ratat-o şi Mircea Oancea, care a fost primul preşedinte al Comisiei de Supraveghere pentru pensiile private. Domnul Oancea a precizat că "rolul ASF rămâne important în comunicarea cu consumatorii de produse financiare nonbancare". Întrebat ce ştie despre un indicator din piaţa de asigurări şi dacă are vreo intenţie să reformeze sistemul de salarizare din cadrul ASF, Mircea Oancea a răspuns: "Nu am lucrat în sistemul asigurărilor şi nu cunosc indicatorul respectiv şi din experienţa mea când am ceva de rezolvat mă documentez, mă consult cu specialiştii pentru ca să iau cea mai bună decizie. Dacă aş deveni membru în Consiliul ASF aş opta pentru o salarizare adecvată obiectivelor ASF şi în ceea ce priveşte competenţele fiecăruia. Optez pentru o salarizare în funcţie de competenţe. Nu optez pentru o salarizare mai redusă faţă de cea actuală".

După audierea tuturor candidaţilor, membrii comisiilor i-au votat pe fiecare în parte, iar rezultatul votului a fost următorul:

- Daniel Armeanu: 24 voturi pentru, 2 împotrivă.

- Gabriel Avrămescu: 26 voturi pentru, 8 împotrivă, o abţinere.

- Birtalan Joszef: 26 voturi pentru, 7 împotrivă, o abţinere

- Sorin Florescu: 30 voturi împotrivă

- Gabriela Horga: 28 voturi pentru, 8 împotrivă

- Mancaş Cătălin: 30 voturi împotrivă

- Sorin Mititelu: 26 voturi pentru, 5 voturi împotrivă

- Mircia Oancea: 30 voturi împotrivă

- Alexandru Petrescu (preşedinte): 27 voturi pentru, 7 voturi împotrivă, zero abţineri

- Călin Rangu: 4 voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 23 abţineri

- Rizoiu Andrei: 16 voturi pentru, 13 voturi împotrivă, 6 abţineri

- Aura Socol: 27 voturi pentru, 5 voturi împotrivă, o abţinere

- Radu Toia: 21 de abţineri, 1 vot împotrivă

- Ioan-Gheorghe Ţară: 26 abţineri

- Ovidiu Răzvan Wlassopol: 26 voturi pentru, 6 voturi împotrivă.

După aceea, membrii comisiilor reunite au avizat noul Consiliu al ASF, cu 26 voturi pentru şi 7 împotrivă.

Astfel, noul Consiliu al ASF, dacă va trece şi de plenul Parlamentului, va avea următoarea compunere: Alexandru Petrescu - preşedinte, Gabriel Avrămescu - prim-vicepreşedinte, Gabriela Horga - vicepreşedinte responsabil pentru piaţa de capital, Sorin Mititelu - vicepreşedinte responsabil pentru piaţa de asigurări, Daniel Armeanu - vicepreşedinte responsabil pentru fondurile de pensii şi membrii neexecutivi Ovidiu Wlassopol, Aura Socol, Jozsef Birtalan şi Andrei Rizoiu.