NOUA GĂSELNIŢĂ A GUVERNULUI PENTRU COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE Bacşişul urmează să fie impozitat

Ospătarii, barmanii, coafezele şi alţi lucrători din diverse domenii care beneficiază de venituri suplimentare din partea celor pentru care prestează servicii vor fi nevoiţi să plătească impozit de 16% pe bacşişul primit de la clienţi, potrivit unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă, care ar veni în sprijinul campaniei de combatere a evaziunii fiscale.

Iniţiativa legislativă este văzută cu ochi diferiţi de la caz la caz, cei prezenţi la dezbaterea care a avut ieri loc la Ministerul Finanţelor Publice, pe marginea noilor propuneri, întrebând dacă reglementările vor fi aplicate şi în spitale.

În răspunsul său, secretarul de stat Dan Manolescu a menţionat că proiectul de lege vizează doar agenţii economici obligaţi să deţină case de marcat.

Reprezentanţii mediul de afaceri au ridicat problema dacă această iniţiativă, prin aplicarea ei, nu-i va determina pe angajatori să adauge pe bon un procent din valoarea consumaţiei care să reprezinte respectivul bacşiş.

Dan Manolescu a precizat, în acest context, că iniţiativa nu presupune obligativitatea existenţiei veniturilor de tip bacşiş.

Tinu Sebeşanu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA), ne-a spus că susţine acest proiect, pe care asociaţia sa l-a şi propus.

"Considerăm că respectivele sume reprezintă un venit al angajatului din surse extrasalariale şi ele trebuie declarate şi impozitate cu 16%. Ospătarii trebuie să declare aceste venituri la Fisc, pentru că noi nu-i putem buzunări în fiecare seară.

Trebuie să plecăm de la premisa că oamenii sunt de bună credinţă şi vor face acest lucru", ne-a declarat Tinu Sebeşanu.

Afirmaţiile domniei sale vin în condiţiile în care iniţiativa presupune că angajaţii îşi vor declara veniturile la venire, iar sumele primite de la clienţi în plus faţă de valoarea consumaţiei vor rămâne în casierie, angajatorul fiind cel care stabileşte dacă acestea vor reveni sau nu ospătarilor. În oricare dintre cele două cazuri, ele vor fi impozitate.

Domnul Sebeşanu este de părere că reglementările ar trebui să fie generale şi să nu vizeze doar anumite industrii. Domnia sa ne-a precizat: "Nu poţi da legi pentru industrie, trebuie reglementări generale, indiferent că cei vizaţi sunt ospătari, coafeze sau pictori.

Nu suntem de părere că acest venit trebuie pus pe nota de plată, altfel va deveni obligatoriu. Aşteptăm normele să vedem care va fi procedura clară".

Potrivit proiectului de lege, este interzis operatorilor economici să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacşişului.

Respectivele sume de bani vor fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale şi evidenţiate pe un bon fiscal distinct, mai subliniază documentul, care adaugă: "Orice sumă de bani înregistrată în plus faţă de suma înregistrată la ora începerii programului de lucru nu reprezintă sumă justificată prin registrul de bani personali.

La solicitarea organelor de control, atunci când se află în incinta unităţii în care îşi desfăşoară activitatea şi în timpul programului de lucru, angajaţii operatorului economic sunt obligaţi să prezinte sumele de bani aflate asupra lor".

• Sancţiuni de până la 30.000 de lei pentru încălcarea legii

Iniţiativa legislativă prevede şi sancţiuni. Dacă diferenţa constatată este de până 1% inclusiv, dar nu mai mult de 100 lei din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, agentul economic va primi un avertisment, fără să primească o sancţiune complementară.

Nota de fundamentare a proiectului completează: "Dacă diferenţa constatată este mai mare de 1%, dar nu mai mult de 100 lei inclusiv, din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, fapta se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei.

Dacă diferenţa constatată este cuprinsă între 100 lei şi 1.000 lei inclusiv, dar este mai mică de 1% inclusiv, din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, fapta se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei.

Dacă diferenţa constatată este cuprinsă între 100 lei şi 1.000 lei inclusiv, dar este mai mare de 1% din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, fapta se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei, şi cu suspendarea pentru 30 de zile a activităţii operatorului economic pentru unitatea de vânzare la care s-a constatat contravenţia, începând cu cea de-a doua abatere constatată într-un interval de 24 de luni.

Dacă diferenţa este mai mare de 1.000 lei, dar este mai mică de 1% inclusiv, din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, fapta se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la 25.000 lei.

Dacă diferenţa constatată este mai mare de 1.000 lei şi mai mare de 1%, din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, fapta se sancţionează cu amendă de la 25.000 lei la 30.000 lei şi cu suspendarea pentru 30 de zile a activităţii operatorului economic pentru unitatea de vânzare la care s-a constatat contravenţia, începând cu cea de-a doua abatere constatată într-un interval de 24 de luni".

În lupta din ultimele săptămâni dusă între Fisc şi micii întreprinzători, prin intermediul media, Guvernul a anunţat încă de săptămâna trecută că vrea să modifice legea privind suspendarea activităţii unei firme. Victor Ponta declară : "Susţin în continuare, şi îmi asum, sigur, şi înjurăturile de rigoare, faptul că în România e nevoie de combaterea evaziunii fiscale, că legea este lege pentru toată lumea şi că evaziunea fiscală este un fenomen care trebuie combătut. Important este ca în această campanie pe care o susţin să nu existe abuzuri şi exagerări. Prima exagerare este cu prigoana generală. Am primit informarea de la ANAF: sunt 232 de firme care au primit măsura suspendării dintr-un milion de contribuabili, deci 232 în toată ţara. Dacă din 232, 150 probabil că meritau, ceilalţi... vreau să nu existe abuzuri. (...) Să nu luăm din prima măsura cea mai dură, să fie o măsură care să îl ardă la buzunar pe cel care nu respectă legea".

De ceva vreme, organele fiscale au făcut obiectul unei adevărate campanii informatice referitoare la controalele efectuate în cazul micilor întreprinzători şi la sancţiunile aplicate acestora. Cele mai dese acuzaţii au fost îndreptate către deciziile ANAF de închidere a unor unităţi la care ar fi fost identificate sume de bani nefiscalizaţi în valori mici, de câteva zeci sau sute de lei.

Săptămâna trecută, ANAF a transmis un comunicat, în care se apără de articolele de presă din care reiese că Fiscul s-ar ocupa de mica evaziune, închizând ochii la evazioniştii de calibru.

Reprezentanţii ANAF menţionează că opinia publică este informată într-un mod "defectuos" în legătură cu acţiunile de control desfăşurate de Direcţia Antifraudă, în această perioadă, în vederea întăririi disciplinei fiscale, subliniind: "Considerăm că selecţia prin omisiune a acţiunilor ANAF, în vederea conceperii materialelor de presă, nu face altceva decât să contribuie, într-o manieră consistentă, la informarea defectuoasă a opiniei publice, prezentând în mod eronat eforturile depuse de Direcţia Antifraudă, începând cu 2014, din chiar primul an de funcţionare".