English
Actualizare Actualizare Alexandru Răţoi, conferenţiar universitar: "Înregistrarea în tehnologia legii nu e acelaşi lucru cu înmatricularea"
"Prin noua lege, e posibilă înregistrarea exclusiv online, mai ales că părţile pot semna un model tip de act constitutiv, document care, în opinia noastră, ar trebui să aibă clauze care să acopere lacunele legii 31/1990. Argumentele noastre de a avea un act constitutiv cât mai clar pălesc în faţa formularului online, care nu va rezolva problema neînţelegerilor ce se vor ivi între asociaţi sau a excluderii unora dintre ei. Oare acest formular tip nu va avea tot timpul un viciu de consimţământ între societari? Nu cred că trebuie să ne lăsăm ameţiţi uşor de astfel de legi care simplifică gândirea şi care înlătură clauze necesare şi utile. Această dispoziţie e una care simplifică gândirea şi nu una care simplifică activitatea societăţii. (...) Probabil că se şi vor certa online asociaţii, şi şedinţa de dizolvare a societăţii va fi tot online, aşa cum este şi înregistrarea în Registrul Comerţului şi înregistrarea fiscală".
Alexandru Răţoi a precizat că această simplificare adusă de legea 265/2022 va face ca înregistrarea să se transforme din BERG (sistemul prevăzut în lege) în BORG, adica "un mod robotizat, care nu are legătură cu multitudinea de cazuri din realitate".
---
Actualizare Alexandru Răţoi, conferenţiar universitar: "Practic legea 265/2022 acordă prevalenţă online-ului în legătură cu procedura de înregistrare în Registrul Comerţului"
"În legea 265/2022 sunt uitate instituţii, sunt eludate instituţii de drept comercial, apar suspecţi de serviciu. Noua lege, în loc să vină să întărească instituţiile de drept comercial, le erodează, iar pe unele le uită complet, aşa cum este situaţia emblemei. (...) Pe chestiunea emblemei, ea e definită foarte clar de doctrină, diferenţiind chiar un comerţ de altul. Există un principiu care ne configurează acest element figurativ: acela al libertăţii alegerii emblemei. În prezent, acest principiu este puternic atins, deoarece noua lege uită complet de el, pentru că se revine la declaraţia existentă anterior. (...) În art. 3 lit r a legii 265/2022 ni se defineşte emblema ca fiind parte constitutivă a fondului de comerţ, deci există, dar nu ne spune cum o înregistrăm. Aşteptăm să apară normele de implementare care să stabilească într-o formă legislativă dubioasă modul de înregistrare a emblemei. Problema care apare este dacă, de luni, această emblemă va putea fi sau nu înregistrată la Registrul Comerţului. Probabil că nu, deoarece registratorul va spune că nu există prevedere legislativă sau norme de aplicare. (...) Observăm că legea translatează extrem de mult în sarcina profesionistului răspunderea privind utilizarea emblemei. La o firmă nouă ni se spune că o poate utiliza, dar dacă înţelege că intră în contradicţie cu o altă emblemă a unui comerciant mai vechi, poate decide utilizarea dar doar pe răspunderea sa".
---
Actualizare Gheorghe Piperea, avocat: "Altă dudă existentă în noua lege: conceptul de societate listată nu este reglementat în legislaţie, nici în noul act normativ reglementat, ci există în alte acte normative doar noţiunea de emitent de instrumente financiare"
"În legea 265/2022 se vorbeşte despre societăţi deschise în contrapoziţie cu societatea închisă, care chiar dacă e o societate de capital social e una cu puţini acţionari. Putem bănui că societatea deschisă e una cu mulţi acţionari şi cu vocaţia calităţii de emitent de instrumente financiare cotate la bursă. Dar sintagma societate deschisă este aplicabilă şi ONG-urilor, ceea ce crează neclaritate legislativă. Or, începând din 2012, Curtea Constituţională a considerat că o lege care conţine termeni echivoci, confuzi, neclari, este un act normativ care nu are claritate, calitate şi care nu se încadrează în dispoziţiile legii privind tehnica legislativă. Astfel, noua lege a Registrului Comerţului este una neclară în integralitatea sa. Nu ştiu dacă se va ajunge cu noua lege la CCR, dar probabil că în siajul contestării altei legi, va fi atrasă şi această nouă reglementare, deoarece termenii utilizaţi sunt neclari".
---
Actualizare Vasile Nemeş, conferenţiar universitar: "O altă chestiune este legată de dispariţia emblemei, ceea ce ridică nişte probleme, pentru că la nivel european cifra oscilează între 24 şi 25 milioane de companii în state membre de origine, iar noi avem un milion, şi ele vor să se distingă prin ceva, printr-un semn distinctiv - siglă sau emblemă"
"A dispărut acest lucru din lege şi sunt curios ce ne vor răspunde cei de la Registrul Comerţului sau cei de la serviciul de asistenţă juridică. E posibil să se meargă pe normele de aplicare, dar va fi o problema legislativă, nefiind definită emblema de legea de bază. Cred că în continuare nu i se poate răpi dreptul întreprinzătorului de a avea un semn distinctiv, o emblemă, dar apar dificultăţi, dacă îi ceri registrantului să o rezerve şi el îţi va spune că nu scrie aşa ceva în lege".
---
Actualizare Vasile Nemeş, conferenţiar universitar: "Acest act normativ ia din pâinea juriştilor şi aici am în vedere dispoziţiile legii privind asistenţa pe care o poate face din 26 noiembrie Registrul Comerţului"
"Este vorba despre asistenţă juridică, întrucât legea vrobeşte despre completarea formularului unic. Actul constitutiv poate fi redactat de lucrătorii Registrului Comerţului ceea ce arată o dată în plus că această asistenţă are caracter juridic. Din moment ce poate să facă inclusiv actul constitutiv, ceea reprezintă un veritabil serviciu juridic, asta înseamnă în realitate o secţiune importantă ce este luată juristului de drept comun, în special avocatului, şi care este transferată la serviciul juridic al Registrului Comerţului. Culmea ar fi ca un avocat să se ducă la Registrul Comerţului cu un act constitutiv iar registratorul de acolo să spună că nu e bine, că e greşit. De aceea, o astfel de dezbatere era necesară înainte de aprobarea legii".
---
Actualizare Gheorghe Piperea, avocat: "În noua lege sunt o grămadă de greşeli, unele sunt dude, cum ar fi autorizarea funcţionării"
"Preluând aproape integral o dispoziţie dintr-o lege din 2004, această autorizare a funcţionării e definită ca asumarea de solicitant a responsabilităţii depunerii activităţii pentru autorizare prin depunerea declaraţiei pe propria răspundere. În afară de problema de logică, această decizie de politică legislativă e extraordinar de periculoasă; faptul că cineva îşi asumă că într-un termen oarecare va obţine autorizaţia de funcţionare sau că îndeplineşte condiţiile pentru autorizare nu înseamnă că o va şi face. Nu am văzut în noul act normativ nicio sancţiune pentru cazul în care ţi-ai asumat răspunderea şi nu ai luat autorizaţia de la DSV, de la ISU, de la DSP. Activitatea comercianţilor poate să fie în sine una periculoasă, riscantă. Nu au trecut decât 7 ani de la Colectiv şi printre altele acolo a fost problema că patronii îşi asumaseră răspunderea că vor obţine autorizaţiile necesare de la ISU. La fel e situaţia şi la unele spitale sau unităţi medicale care iau foc cu tot cu pacienţi. Măsura din noul act normativ mi se pare că e iresponsabilă din punct de vedere al politicii legislative".
---
Actualizare Daniel Fenechiu, senator, vicepreşedinte UNBR: "Sunt foarte mulţi colegi parlamentari ce au o idee, care ulterior nu mai sunt convinşi de ea, dar ea intră deja în procedură legislativă"
"Astfel că discutăm despre foarte multe modificări ale Codului de procedură civilă, ale legii societăţilor comerciale, etc.. În momentul în care o iniţiativă e lansată, de foarte multe ori reglementarea finală nu are legătură cu ideea de la care s-a pornit. Avem astfel foarte multe modificări şi nu mai înţelegi ce vrea să spună. De aceea, ideea de a modifica legea 31/1990 privind constituirea societăţilor comerciale e binevenită pentru că vine cu o procedură unitară. Probabil că una din discuţiile viitoare din mediul juridic va fi dacă e cazul sau nu să readucem dreptul comercial în zona drepturilor civile aşa cum a fost".
---
Actualizare Roxana Simona Momeu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei: "Potrivit noii legi, SRL-urile, care reprezintă 99% din societăţile înregistrate în Registrul Comerţului se vor putea constitui integral online.
"Avem un formular de act constitutiv aprobat prin Ordin al Ministerului Justiţiei, a fost trimis spre publicare la Monitorul Oficial şi se va regăsi pe site-ul Registrului Comerţului. El va putea fi folosit ca model de act constitutiv. În procedura online, prezenţa fizică a solicitantului nu mai e necesară decât în mod excepţional în situaţiile cu privire de suspiciuni la fals în privinţa identităţii solicitantului sau reprezentantului acestuia. Se vor putea înregistra în continuare cereri prin notari sau avocaţi care vor fi semnate cu semnătură calificată, transmisă prin mijloace electronice. Semnătura calificată oferă un grad ridicat de autentificare şi identificare a solicitantului. Pentru a simplifica modalitatea de înfiinţare rapidă a unei societăţi comerciale nu mai e necesară în prealabil deschiderea unui cont de capital social, legea eliminând cerinţa de vărsare a capitalului social la momentul constituirii. Se va vira 30% în trei luni şi restul în 12 luni, cu excepţia aportului de capital în natură ce poate fi realizat în doi ani. Legea îşi propune ca serviciul public al Registrului Comerţului să devină mai accesibil astfel că informaţiile vor fi puse la dispoziţia publicului pe portalul online şi pe site-ul Reistrului Comerţului. Nu mai e necesară depunerea specimenelor de semnături ale reprezentanţilor socieăţii, nici rezervarea numelui firmei şi nici obţinerea avizelor din partea Secretariatului General al Guvernului sau autorităţilor locale pentru folosirea anumitor cuvinte în denumire. S-a optat pentru forme simplificate".
---
Actualizare Gheorghe Piperea, avocat: "Sunt multe lucruri care sunt de criticat în această lege, care conţine ciudăţenii care compun un puzzle ce nu e bine asamblat"
"De exemplu, constituirea electronică a SRL-urilor se renunţă la probarea capitalului subscris şi la dovada deţinerii actelor privitoare la titlurile de proprietate, comparativ cu legea spălării banilor unde este nevoie de această probă. Să zicem că actele privind proprietatea imobilelor pe care societatea le spune că le are ar trebui să se regăsească la Cartea funciară sau în contabilitatea firmei respective. Dar dacă societatea declară online că are aceste acte şi nu le are în realitate, suntem în situaţia unei societăţi fictive sancţionate de legea spălării banilor. În anul 2020 s-a renunţat la capitalul minim la SRL-uri. Nu mai există un prag minim, ci trebuie teoretic să ai un aport oarecare, ceea ce poate fi şi de un leu. Noua lege spune că se poate amâna plata capitalului social în proporţie de 70% şi în cazul SRL-urilor. Presupunând că s-a constituit cu un capital de 10 lei, cum sună să ai capital social vărsat de 3 lei şi restul să fie achitat în 3 ani? E ridicol, aşa ceva nu e întreprindere şi nici măcar asociere la risc".
---
Actualizare Mihai Daraban, preşedintele CCIR: "Prin noua lege se pun bazele unei digitalizări accentuate a Registrului Comerţului.
De câţiva ani sesizăm discrepanţe între cei care depun bilanţul la Fisc şi cei care figurează ca activiti la Registrul Comerţului. Adică avem 1,6 milioane firme, din care au depus bilantul 802.243. Sunt jumătate, care nu se regăsesc nicăieri, ca fiind în realitate active. Sper ca acest lucru să se reglementeze prin digitalizarea administrativă, să vedem bazele de date ale Fiscului şi Ministerului Justiţiei să aibă o eroare materială de doar câteva mii de firme, dar nu cifre de această dimensiune".
---
Legea 265/2022, care va intra în vigoare sâmbătă, 26 noiembrie, şi care aduce 81 de modificări legii societăţilor comerciale, competenţelor instanţelor judecătoreşti şi altor legi în materie, este obiectul dezbaterii organizată în parteneriat de CCIR şi Piperea&Asociaţii.
"Prin noua lege se înlocuieşte judecătorul delegat la Registrul Comerţului cu registratorul comercial. Apoi s-a operat o distincţie majoră cu privire la competenţa judecării plângerii împotriva deciziilor registratorul comercial: la comercianţii persoane fizice plângerile depuse de aceştia se judecă la judecătorii, iar plângerile depuse de persoanele juridice se judecă la tribunal. Tot aşa, căile de atac se mută la tribunal, respectiv la curtea de apel", a spus prof.univ.dr. Gheorghe Piperea, în deschiderea dezbaterii de astăzi.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
