Noua lege offshore urmează să primească astăzi votul final

• Legea anterioară avea 80% "government take", acum are "doar" 60%

Comisiile de buget, finanţe şi industrii ale Camerei Deputaţilor au adoptat ieri un raport de admitere pentru noua versiune a legii offshore, care merge în plenul Camerei pentru votul final, programat astăzi. Proiectul de lege redesenează regimul fiscal pentru exploatarea şi comercializarea gazelor astfel încât OMV Petrom (SNP) şi Romgaz (SNG) să ia decizia finală de investiţie pentru perimetrul Neptun Deep, cel mai mare din zona românească a Mării Negre.

Politicienii coaliţiei de guvernare PSD-PNL-UDMR din Comisii s-au întrecut să laude "deblocarea" investiţiilor în Marea Neagră, blocate de altfel în 2018 de PSD-ul condus atunci de Liviu Dragnea. Parlamentul a majorat în 2018 taxele pentru concesionarii acordului petrolier, ceea a contribuit la plecarea din proiect a americanilor de la ExxonMobil.

Virgil Popescu, ministrul Energiei, a declarat, ieri, în deschiderea dezbaterilor din Comisii: "Am iniţiat acest proiect de lege împreună cu liderii coaliţiei de guvernare. Este un proiect de lege care vrea să deblocheze investiţiile din Marea Neagră: să nu uităm că legea adoptată în 2018 practic a blocat toate investiţii din Marea Neagră. Acest proiect de lege asigură predictibilitatea şi stabilitatea cadrului legislativ, elimină un prag de impozitare de sub 85 de lei în condiţiile în care preţul de cost se apropie de această cifră (este între 45 şi 85 de lei - n.r.) şi asigură un mecanism al statului român ca în caz de criză să poată să asigure, cu prioritate, aprovizionarea României şi de asemenea (asigură) o verificare a contractelor bilaterale tocmai pentru a preîntâmpina posibile probleme în aprovizionarea cu gaze a României".

Popescu a mai afirmat că, "odată cu începerea exploatărilor din Marea Neagră, România va produce mai multe gaze decât va putea consuma".

"Avem timp până la sfârşitul anului 2026-2027 să ne pregătim în aşa fel încât să consumăm mult mai mult şi vom deveni şi un furnizor de securitate energetică în regiune", a punctat ministrul Energiei.

Deputaţii AUR au făcut din nou scandal, ieri, în şedinţă, drept pentru care ceilalţi parlamentari au cerut evacuarea membrilor AUR din sală.

La începutul şedinţei, liderul AUR, George Simion, l-a făcut hoţ pe ministrul Energiei Virgil Popescu, dar şi pe reprezentantul companiei OMV şi pe cel al Federaţiei Patronale de Petrol şi Gaze (FPPG).

Cătălin Niţă, directorul executiv al FPPG; a afirmat la rândul său că industria aşteaptă această lege de 4 ani.

"Această lege este extrem de importantă pentru industria noastră. Aşteptăm legea aceasta de 4 ani, de 4 ani ne chinuim să deblocăm această lege urmărind 3 principii: stabilitate şi predictibilitate pentru că investiţii în acest sector se derulează pe zeci de ani, discutăm de investiţii de miliarde de euro; al doilea principiu: să avem o fiscalitate competitivă. Există o concurenţă acerbă în ceea ce priveşte capitalul de atras într-o ţară, noi avem norocul că pe lângă că avem resursele din abundenţă, avem şi investitorii în ţară, care vin cu banii proprii fără să implice statul din punct de vedere al garanţiilor. Al treilea principiu este cel al unei pieţe libere şi putem spune că cele 3 principii se regăsesc în forma actuală a legii. (...) Suntem de părere că este mult îmbunătăţită şi într-adevăr sperăm noi să conducă la decizii finale de investiţii pentru toţi operatorii din Marea Neagră. Sunt lucruri care pot fi îmbunătăţite, dar ne dăm seama de contextul internaţională şi că paradigma de a avea gaze doar să facem o tranziţie verde s-a schimbat şi discutăm despre securitatea energetică a statului nostru şi a siguranţei în aprovizionare", a susţinut Cătălin Niţă.

• Cum arată noua lege

Amintim că legea din 2018, care a blocat investiţiile pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră, stabilea că investitorii plăteau impozit (progresiv) asupra veniturilor suplimentare obţinute din creşterea preţului la gaz, atunci când preţul gazului trecea de 45,71 lei/MWh. În prezent, în contextul scumpirilor accentuate, preţul real al gazelor este mult mai ridicat. Aşadar, noul proiect de lege stabileşte că producătorii vor plăti impozit (progresiv) suplimentar când preţul gazului va trece de 85 lei/MWh.

Astfel, impozitul asupra veniturilor suplimentare va fi tot progresiv, iar cotele de impozitare vor creşte de la 15% la 70% în funcţie de preţul de vânzare a gazelor naturale, astfel:

✓ 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;

✓ 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;

✓ 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;

✓ 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;

✓ 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;

✓ 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;

✓ 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;

✓ 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh.

Totodată, potrivit economedia.ro, legea veche din 2018 prevedea că investitorii îşi pot deduce maxim 30% din impozitul pe veniturile suplimentare, pentru investiţiile efectuate în segmentul upstream. Noua lege creşte cota şi prevede că investitorii îşi pot deduce 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare.

În plus, va fi eliminată limitarea deducerii investiţiilor pentru calculul impozitului pe profit, pentru a asigura respectarea principiului Codului Fiscal care prevede ca toate sectoarele de activitate să fie tratate uniform. "În prezent, această limitare împiedică operatorii offshore să deducă amortizarea tuturor investiţiilor efectuate, datorând impozit pe profit la o bază impozabilă artificial mărită, fiind astfel discriminaţi comparativ cu restul agenţilor economici", arată documentul.

• Fără restricţii la vânzare

Vechea lege îi obliga pe producători să vândă pe piaţa din România 50% din gazele naturale obţinute din perimetrele offshore ale Mării Negre. Noua lege arată că investitorii "au dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere respective, la preţurile şi în cantităţile determinate de către aceştia, în acord cu legislatia naţională precum si cu principiile Uniunii Europene de piaţă liberă". Totodată, investitorii "nu pot face obiectul unor restrictii referitoare la preţ, comercializare, ofertare şi/sau vânzare a hidrocarburilor după data de 31 decembrie 2022, cu excepţia prevederilor legale obligatorii din România precum si ale Uniunii Europene".

Acest lucru nu se va mai schimba în viitor, deoarece legea prevede că aceste drepturi li se acordă investitorilor "pe toată durata derulării acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi onshore de adâncime".

Există o singură excepţie: situaţia de criză energetică sau de distorsiune a aprovizionării cu gaze naturale a României. În această situaţie, Guvernul, prin Hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Energiei, poate lua măsuri de vânzare cu prioritate în România, a cantităţilor de gaze naturale extrase din perimetrele respective.

• Taxele nu se vor schimba pe toată durata acordurilor

Noua lege prevede că regimul de redevenţe şi regimul fiscal specific nu se vor modifica, indiferent sub ce formă, în favoarea sau în defavoarea investitorilor, pe toată durata acordurilor. De asemenea, legea veche obliga investitorii să achiziţioneze bunuri şi servicii de la operatori economici din România şi spaţiul Uniunii Europene. Cel puţin 25% din numărul mediu anual de angajaţi utilizaţi în vederea derulării acordurilor trebuiau să fie cetăţeni români cu rezidenţă fiscală în România. Aceste prevederi nu au mai fost incluse în noua lege.

• USR a insistat ca banii din taxe să meargă către pensiile private ale românilor, nu către buget şi risipă bugetară

Cristina prună, deputat USR, l-a criticat pe ministrul energiei Virgil Popescu pentru lentoarea cu care a venit cu legea în Parlament, având în vedere că legea anterioară a fost adoptată tocmai în 2018, când Dragnea era preşedinte al Camerei Deputaţilor.

"Această lege ar fi putut fi modificată mai devreme, adică începând cu anul 2019 când domnul ministru a promis în mai multe rânduri că această lege va fi deblocată", a spus Prună.

Totodată, Prună a propus din nou ca banii din veniturile bugetare pe gaze să meargă într-un fond de pensii private pentru investiţii, nu la buget pentru cheltuieli curente şi risipă bugetară.

Ministrul Energiei a răspuns la amendament precizând că din banii veniţi la buget vor fi efectuate investiţii în reţeaua de gaze pentru a absorbi cât mai mult din producţia de gaze offshore, "astfel încât consumul acestor gaze să fie realizat intern". Potrivit lui Popescu, investiţiile în reţeaua naţională de gaze vor avea inclusiv scopul de a pregăti reţeaua pentru mixul gazului cu hidrogen.

Amendamentul USR a fost respins cu peste 30 de voturi împotrivă.

Radu Popa, deputat PSD, a afirmat: "Aş vrea să reamintesc că în eventualitatea în care mai plimbăm mult legea asta, România rămâne dependentă de importul de gaz rusesc.

Din acest motiv legea trebuie să treacă, este perfectibilă, dar legea trebuie să treacă pentru că deblochează investiţiile în industrie, deblochează gazul din onshore, (zăcământul) Caragele (al Romgaz), şi deblochează offshore-ul".

Totodată, Claudiu Năsui, parlamentar USR, a precizat: "La 3 ani distanţă de întârzieri şi tergiversări, exact oamenii care au blocat această exploatare pozează acum în mari salvatori care deblochează. Este important ca românii să ştie că dacă această exploatare nu era blocată în 2018 acum am fi avut primii metri cubi de gaze şi am fi avut independenţă energetică. Lasaţi puţin mai jos ipocrizia, recunoaşteţi că aţi blocat această lege ani la rândul. (...) Măcar acum sperăm să deblocăm aceste proiecte, dar în minimum 2 ani o să avem primii metri cubi de gaze".

De asemenea, ministrul Popescu a propus un nou amendament la articolul 1 din lege, respectiv un alineat 3, care a fost adoptat de Comisii, prin care , ANRM, "la propunerea titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimeter localizate pe uscat (onshore), stabileşte ori după caz actualizează lista perimetrelor petroliere onshore de adâncime şi a zăcămintelor onshore de adâncime cărora le sunt aplicate prevederile prezentei legi în termen de 30 de zile de la primirea solicitării din partea titularilor de acord petrolier".

"Până la urmă ANRM ştie exact care sunt... Este un amendament care mi-a scăpat înainte, am avut o discuţie cu ANRM pe subiect. (...) Titularii de acord petrolier (Romgaz de exemplu cu Caragele - n.r.) spun că au zone de adâncime onshore, iar ANRM vine să confirme acest lucru. Vorbim de fiscalitate", a mai spus Popescu.

Amintim că Romgaz a cumpărat recent drepturile şi activele ExxonMobil legate de perimetrul Neptun Deep, respectiv 50% din proiect, cu suma de 1,06 miliarde de euro, din care s-a plătit până în prezent doar avansul de 10%. Proiectul are ca scop creşterea rezervelor de gaze ale Romgaz şi Petrom, companii care se confruntă cu un declin natural al producţiei - la Petrom declinul este unul accentuat, în timp ce la Romgaz ţinta este menţinerea declinului natural anual sub 2,5%. Legea offshore a fost întârziată pentru încheierea tranzacţiei Romgaz-Exxon şi implicit "plecarea" oficială a americanilor. De notat că evaluarea participaţiei Exxon s-a făcut în 2021, pe vechea lege offshore.