Noul Cod al Muncii urmăreşte să flexibilizeze piaţa muncii

La sfîrşitul acestei luni, noul Cod al Muncii urmează să fie adoptat în şedinţă de guvern. Ordonanţa de Urgenţă privind modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 (Codul Muncii) va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.

Principalele modificări ale Codului Muncii se referă la: durata contractului individual de muncă, procedura concedierii individuale şi colective, munca temporară, timpul de lucru şi timpul de odihnă, transferul de întreprindere, contractele colective de muncă.

Conform modificărilor Codului Muncii, angajatorul persoană juridică, persoana fizică autorizată să desfăşoare o activitate independentă, precum şi asociaţia familială au obligaţia să încheie, în formă scrisă, contractul individual de muncă anterior începerii raporturilor de muncă.

La încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părţile pot negocia şi cuprinde în contract o clauză de neconcurenţă, prin care salariatul să fie obligat ca după încetarea contractului să nu presteze, în interesul său propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizaţii lunare pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurenţă. Clauza de neconcurenţă îşi produce efectele numai dacă în cuprinsul contractului individual de muncă sînt prevăzute în mod concret activităţile ce sînt interzise salariatului la data încetării contractului, cuantumul indemnizaţiei de neconcurenţă, perioada pentru care îşi produce efectele, terţii în favoarea cărora se interzice prestarea activităţii, precum şi aria geografică unde salariatul poate fi în reală competiţie cu angajatorul. Clauza de neconcurenţă îşi poate produce efectele pentru o perioadă de maximum doi ani de la data încetării contractului individual de muncă.

Absolvenţii instituţiilor de învăţămînt se încadrează, la debutul lor în profesie, pe baza unei perioade de probă de cel mult şase luni. Pe durata sau la sfîrşitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta, printr-o notificare scrisă, la iniţiativa oricăreia din părţi.

În cazul concedierilor colective, angajatorul are obligaţia să notifice în scris sindicatului sau, după caz, reprezentanţilor salariaţilor intenţia de concediere colectivă, cu cel puţin 30 de zile calendaristice anterioare emiterii deciziilor de concediere. Angajatorul care a dispus concedieri colective nu poate face noi angajări pe locurile de muncă ale salariaţilor concediaţi pe o perioadă de nouă luni de la data concedierii acestora (faţă de 12 luni cît prevede actualul Cod).

Contractul individual de muncă pe durată determinată nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 24 luni (faţă de 18 luni cît prevedea actualul Cod). Între aceleaşi părţi se pot încheia cel mult trei contracte individuale de muncă pe durată determinată succesive. Contractele individuale de muncă pe durată determinată încheiate în termen de trei luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată, anterior, sînt considerate contracte succesive.

Durata timpului de muncă va putea fi prelungită peste opt ore pe zi şi peste 48 de ore pe săptămînă (faţă de 40 cît prevede Codul actual), cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de maxim o lună, să nu depăşească 8 ore pe zi sau 48 de ore pe săptămînă.

Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decît salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă.

Primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă se sancţionează cu amendă în cuantum de 20 milioane de lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 1 miliard lei.

Încadrarea în muncă a minorilor cu nerespectarea condiţiilor legale de vîrstă sau folosirea aces-tora pentru prestarea unor activităţi cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul de muncă al minorilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 3 ani (faţă de actualul Cod în care sancţiunea era o amendă cuprinsă între 50 şi 100 milioane lei).