Numărul insolvenţelor din România a crescut în 2024 cu 9,38% faţă de anul precedent

Conform celui mai recent studiu realizat de Coface România, în 2024 au fost deschise 7.274 de proceduri noi de insolvenţă, în creştere cu 9,38% faţă de cele 6.650 înregistrate în 2023, potrivit unui comunicat emis redacţiei. De asemenea, instrumentele de plată refuzate au crescut atât ca valoare, cu 30%, cât şi ca număr, cu 17%, deşi acestea se menţin sub nivelurile din 2019. Cele mai afectate sectoare sunt comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, construcţiile şi industria prelucrătoare.

Pe plan internaţional, economia a fost influenţată în 2024 de conflictele din Ucraina şi Orientul Mijlociu, care au contribuit la încetinirea economiei Uniunii Europene, în special în Germania. Această situaţie a determinat o creştere a insolvenţelor în Europa de Vest, cu impact direct asupra economiilor regionale.

În România, creşterea economică estimată pentru 2024 a fost de aproximativ 1%, comparativ cu 2,1% în 2023 şi 4,1% în 2022. Inflaţia s-a situat la 5,1% în decembrie 2024, punând presiune asupra companiilor prin costuri ridicate de finanţare şi scăderea consumului. Deficitul fiscal a ajuns la 8,6% din PIB, faţă de 5,68% în 2023, accentuând riscurile economice pentru 2025.

"Anul 2024 poate fi definit ca unul al decelerării creşterii economice, cu un deficit fiscal ridicat şi o creştere moderată a numărului de insolvenţe. Companiile trebuie să adopte strategii de management al riscurilor pentru a face faţă presiunilor fiscale, scăderii consumului şi extinderii termenelor de plată către furnizori, care pot amplifica riscul de insolvenţă", a declarat Alina Popa, Country Manager Coface România, potrivit aceleiaşi surse.

Cele mai afectate sectoare în 2024 au fost comerţul cu ridicata şi cu amănuntul şi repararea autovehiculelor şi motocicletelor, unde s-au înregistrat 1.927 de insolvenţe, urmat de construcţii, cu 1.510 insolvenţe, şi industria prelucrătoare, cu 860 de insolvenţe. Aceste trei domenii au cumulat 59% din totalul insolvenţelor înregistrate anul trecut.

Un aspect important este creşterea cu 75% a numărului de insolvenţe în rândul companiilor cu o cifră de afaceri de peste 5 milioane de euro. În ultimii trei ani, insolvenţele în rândul firmelor cu cifră de afaceri între 0,5 şi 5 milioane de euro au crescut anual cu 23%, iar pentru cele cu venituri de peste 5 milioane de euro creşterea a fost de 35%.

"Dacă la finalul lui 2024 creşterea numărului de insolvenţe a fost de 9,38%, pe parcursul anului variaţia a fost fluctuantă, atingând un vârf de 17,16% în august şi coborând la 7,17% în noiembrie. Odată cu noile creşteri de taxe, impozite şi accize din 2025, ne aşteptăm la o presiune tot mai mare asupra mediului de afaceri", a precizat Tiberiu Chesoi, Head of Claims Department Coface România.

Din punct de vedere geografic, cele mai multe insolvenţe s-au înregistrat în Bucureşti, cu 1.375 de cazuri, urmat de judeţele Bihor, cu 581 de cazuri, Cluj, cu 529 de cazuri, şi Timiş, cu 424 de cazuri. Chiar dacă Bucureştiul are cel mai mare număr de insolvenţe, raportat la numărul total de companii active, judeţul Bihor a înregistrat cea mai ridicată rată a insolvenţelor. Bucureştiul şi alte şase judeţe însumează 51% din totalul insolvenţelor din 2024, în creştere cu 2% faţă de anul precedent.

În România existau peste 1,26 milioane de companii active din punct de vedere juridic, însă doar 690.000 au raportat venituri mai mari de zero lei la finalul lui 2023. Pe parcursul lui 2024, numărul de companii înmatriculate a scăzut cu 15% faţă de 2023, ajungând la 124.898 de firme noi, din care 91.619 au fost SRL-uri, conform aceleiaşi surse.

În acelaşi timp, numărul companiilor radiate a atins un nivel record de 83.012, cu 17% mai mult decât în 2023, indicând un mediu de afaceri tot mai instabil. Analiza sectorială arată o scădere a companiilor nou-înfiinţate în primele şapte domenii economice principale, acestea reprezentând doar 70% din totalul firmelor noi din 2024, în scădere faţă de 77% în anii anteriori.

Tendinţele economice din 2025 rămân influenţate de presiunea fiscală, creşterea costurilor de finanţare şi scăderea consumului, ceea ce va pune în continuare presiune asupra companiilor vulnerabile.