English
1.- De ce Parlamentului i se refuză prin tertipuri constituţionalizate dreptul de a hotărî cu privire la constituirea şi cheltuirea unor resurse financiare din bani publici (inclusiv angajarea de credite interne şi externe)?!
2.- De ce, aberant, Parlamentul refuză să-şi îndeplinească una din atribuţiile fundamentale, convenţional încredinţate prin Constituţie - sanc-ţionarea prin vot a modului de formare şi de alocare a resurselor de finanţare a producţiei de bunuri şi servicii publice?
3.- De ce, într-un stat de drept, democratic, dreptul de a sancţiona veniturile curente şi istoric acumulate ale persoanelor fizice şi juridice nu generează, în fapt, în contrapartidă, dreptul de a beneficia, fără a deţine certificat ORNISS, de prevederile consfiinţite în Cons-tituţie la Art. 31 - Dreptul la informaţie?!
4. De ce bugetul monopolurilor fiscale (depline şi parţiale) nu este conţinut în Bugetul Public Naţional?
5.- De ce, când Puterile statului confiscă şi alienează dreptul la fericire al comunităţii, facem bătături în genunchi?
6.- De ce nimeni nu se sastiseşte de faptul că deficitul de democraţie pe care-l dezvoltă Puterile Statului, crucifică România?
6.- De ce nu se creează temeiul legal pentru a ni se retroceda viitorul?
În orice ţară civilizată, finanţele publice constituie fundamentul financiar al existenţei statului de drept, instituţia prin care se prelevează şi alocă resursele de bani publici în vederea satisfacerii nevoilor generale ale societăţii, mijlocul financiar-politic pentru contracararea eşecurilor pieţii în domeniul repartiţiei, instrumentul prin care se promovează concilierea profitului cu cererea de dezvoltarea durabilă şi prosperitatea generală, mecanis-mul prin care se asigură finanţarea producţiei serviciilor şi bunurilor publice concesionate suveran de Stat instituţiilor sale de drept public:
a) Administraţia publică centrală;
b) Administraţiile publice locale;
c) Organele funcţionale şi operaţionale ale Puterii judecătoreşti;
d) Autorităţile naţionale şi instituţiile publice subiectiv constituite;
d) Instituţia redistribuirii (politicile reconvenţionale în domeniul repartiţiei sociale);
e) Datoria publică suverană (a Statului).
În România, după decembrie "89, finanţele publice au fost confiscate şi sunt tratate ca domeniu privat al Puterii.
Confiscarea resurselor băneşti constituite prin sancţionarea - directă sau indirectă - a puterii de cumpărare a veniturilor şi capitalurilor persoanelor fizice şi, deopotrivă, a persoanelor juridice (morale) s-a realizat funciar prin aproprierea şi siluirea de către politic a textului constituţional.
Atât în Constituţia din 1991 cât şi în forma sa revizuită din 2003, "conscrişii Constituţiei", departe de realităţile obiective ale finanţelor publice româ-neşti (structură şi logică diferite, bugete speciale şi para-speciale) au sluţit vulgar conţinutul Bugetului public naţional, reducându-l la conţinutul specific pe care acesta îl avea în Constituţia franceză (1958) din care s-au inspirat copios (însuşindu-şi cu iresponsabilitate tot ce le-a convenit!).
Conform Constituţiei (Art.138), gestiunea financiar-contabilă agregată a ansamblului finanţelor publice se realizează printr-un instrument de sinteză numit generic: Bugetul public naţional (BPN).
Nota 1. Din considerente privind respectarea principiilor fundamentale care guvernează finanţele publice în democraţia reală: eficienţa economică, eficacitatea şi justiţia socială şi transparenţa, într-un cuvânt, starea de normalitate în asumarea responsabilităţii, Bugetul public naţional trebuie să cuprindă şi să evidenţieze explicit, toate resursele băneşti constituite pentru finanţarea politicilor publice şi toate cheltuielile efectuate din bani publici.
Singurul instrument care corespunde acestor deziderate este Bugetul general consolidat (BGC), al cărui proiect (construct bugetar) este încredinţat explicit Guvernului.
În fapt, Bugetul general consolidat, deşi înglobează toate resursele băneşti constituite şi puse la dispoziţa guvenului, autorităţilor şi instituţiilor publice, centrale şi locale, deşi se identifică cu raţiunea, spiritul şi conţinutul logic al conceptului de Buget public naţional (BPN), nu este supus investigării, sancţionării şi autorizării singurului for, cons-tituţional competent - Parlamentul. În realitate, Puterea legislativă votează doar 4 componente, Bugetul de stat, Bugetul asigurărilor sociale de stat, Bugetul fondului de şomaj şi Bugetul fondului unic de asigurări sociale de sănătate, celelalte 8 componente rămân la discreţia Guvernului. Implicit, execuţia efectivă a Bugetului general consolidat este alienată în raport cu instituţia autorităţii şi a revenit, printr-un subterfugiu constituţional, apanajul puterii executive.
Pentru a da impresia că
În termenii dreptului pozitiv consacrat de "zin-zin"- Constituţia (actele de putere emise de autorităţi sub influenţa intereselor investitorilor instituţionali) referendată cu cântec în 2003, a rămas în vigoare, struţo-cămila renumerotată ca Art. 138, care lasă la căderea Puterii executive adminis-trarea unor importante resurse bugetare (ex. din privatizare!), ferită de orice sancţiune publică sau penală şi departe de logica şi morala care trebuie să guverneze cheltuirea banului public:
Art. 138 (1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale judeţelor.
Şocant, paragraful (1) este imediat sluţit în paragraful (2) al aceluiaşi articol care reduce obligaţia Guvernului doar la primele două bugete:
Art. 138 (2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării parlamentului.
Pentru a nu lăsa loc de întors, prin dispoziţia cuprinsă la paragraful (4) al aceluiaşi articol din Legea fundamentală Bugetele locale au fost, în bună parte, scoase de sub sancţiunea Parlamentului:
Art. 138 (4) Bugetele locale se elaborează, se aprobă şi se execută în condiţiile legii(?!)
O primă explicaţie o găsim în izvoarele Constituţiei din 1991, adică în Constituţia franceză din 1958, din care s-au preluat - în opinia mea, fără dis-cernământul necesar - nu numai pasaje întregi, dar şi, odată cu acestea, principii, convenţii şi rezolvări constituţionale neadecvate realităţilor politice, socio-economice şi culturale româneşti.
O a doua explicaţie, care decurge din reluarea în legea fundamentală modificată - identic în conţinut - a articolului privind Bugetul public naţional, este dispreţul faţă de cererea de transparenţă în cheltuirea banului public cât şi, deopotrivă, perpetuarea segregării între România mea şi România lor!
A treia explicaţie, gravă, ar putea fi... "menţinut la recomandarea...".
Poate, a patra explicaţie, mai pământeană, ar decurge, ruşinos, din neînţelegerea diferenţelor de structură dintre bugetele publice naţionale ale României şi Franţei!
Oricum, chiar şi pentru că demersurile mele pot căpăta conotaţii de marotă (an de an demersurile pe care le-am făcut au fost "încununate" de "nereuşită") consider necesare, câteva clarificări care, pe fondul lipsei de transparenţă promovată cu obs-tinaţie de putere, au devenit stringent necesare:
a. - resursele bugetare în integralitatea lor se constituie ca parte a avuţiei naţionale în formă bănească şi sunt, ordinar, prelevate de la persoanele fizice şi juridice rezidente în România (contribuabilii), pe criteriul egalităţii de tratament (principiul justiţiei fiscale);
b. - angajarea şi execuţia oricărei cheltuieli publice se face în consonanţă cu raţiunea în baza căreia i s-au constituit resursele de finanţare (principiul necesităţii şi oportunităţii politicii publice respective);
c. - datoria publică angajată şi trasă în completarea resurselor bugetare cade explicit în sarcina contribuabililor rezidenţi în România; pe de o parte, ea sancţionează explicit veniturile viitoare ale acestora, iar pe de altă parte, face apel, implicit, la cererea de calitate şi cantitate cores-punzătoare pentru bunurile şi serviciile publice produse (principiul eficienţei economice) şi concomitent la cererea congruenţei acestora cu cererea reală a comunităţii (principiul eficacităţii sociale);
d. - autoritatea şi însărcinarea unică pentru aprobarea oricărei prelevări/ constituiri de resurse publice, ca şi a oricărei cheltuieli publice sunt date constituţional numai Parlamentului care trebuie să asigure, în condiţii de concomitenţă, respectarea a trei principii care guvernează starea de drept pozitiv (asigurarea conformităţii cu cererea de legalitate, cu necesitatea şi oportunitatea acestora) şi a celor trei principii care guvernează politica interesului naţional (eficienţă economică, eficacitate şi justiţie socială).
Nota 2. Deficitul public al anului de referinţă se cons-tituie din deficitele bugetare ale tuturor administraţiilor publice. Acumularea acestor deficite de-a lungul anilor constituie datoria publică a ţării.
Nota 3. Datoria publică suverană se constituie ca sumă a datoriei publice acumulată şi angajată de autorităţile publice în execuţiile bugetare anterioare (DPA) şi deficitul (D) din execuţia bugetară curentă.
Din decembrie "89, execuţiile Bugetului public naţional au fost proiectate şi s-au încheiat, fără excepţie, cu deficite importante.
Pentru finanţarea deficitului, statul a trebuit şi va trebui să apeleze la credite, adică să se îndatoreze.
Finanţarea deficitului prin contractarea de credite pe pieţele financiare presupune costuri suplimentare, pur financiare (dobânzi, comisioane etc., într-un cuvânt, serviciul datoriei publice) care grevează capacitatea viitoare de finanţare a cererii de bunuri şi servicii publice.
Nota 4. Contractarea de credite presupune responsabilităţi specifice, în legătură cu:
- eficienţa economică ce trebuie imprimată creditelor: rezultatul financiar obţinut din utilizarea lor trebuie să fie cel puţin egal sau mai mare decât serviciul datoriei publice (cazul investiţiilor materiale), sau
- eficacitatea socială a acestora (cazul investiţiilor non-materiale: îmbunătăţirea serviciilor administrative, a învăţământului, sănătăţii, cercetării etc.), sau
- eficienţa financiară a tragerii lor (minimizarea cos-turilor financiare!)
B. La ce a condus această amputare constituţională a dreptului Parlamentului de a sancţiona prin vot bugetarea explicită a banilor publici?
(o analiză pe proiecţiile de buget din actuala legis-latură)
1. Subminarea capacităţii de creştere economică şi de dezvoltare social-economică şi politică a României:
a. - irosirea de resurse financiare fără echivalent (tabelul 1)
Tabel 1a. Dobânzi şi comisioane plătite la datoria publică externă pe termen mediu şi lung (2005-2008)
Specificaţie2005200620072008Total
Dobânzi şi comisioane plătitemilioane euro90611007821.0693.857
În decurs de 4 ani (2005-2008) dobânzile şi comisioanele de plătit la datoria publică externă însumează peste 3,8 miliarde de euro.
Tabel 1b. Dobânzi şi comisioane plătite la datoria publică internă (2005-2008)
Specificaţie2005200620072008Total
Dobânzi şi comisioane plătiteMil.RON1.047,91.167,31.225,31.303,24.743,7
La cursul mediu de schimbMilioane eur0 289,5331,6369,0397,31.387,4
Un prim total care pune ghilimele: peste 5,2 miliarde de euro costuri financiare (adică alienări nete de resurse fianciare!)
b. - alienarea de avuţie naţională fără echivalent
Conform proiecţiilor disponibile (tabelul 2), activităţile de privatizare a economiei naţionale în perioada 2005-2008 vor "edifica" o pierdere efectivă de avuţie naţională în valoare de 312,6 milioane RON (peste 90 milioane de euro).
Pierderea cumulată (2005-2008) de resurse financiare, adiacentă alienării fără echivalent a celor peste 90 milioane euro (avuţie naţională), în fapt costurile nete ale activităţii de privatizare, însumea-ză 533,2 milioane RON (circa 160 milioane euro!). Deşi comentariile sunt de prisos, mecanismul trebuie subliniat: cheltuim peste 160 milioane euro (resurse financiare extrase prin taxe şi impozite din veniturile curente ale persoanelor fizice şi juridice rezidente) pentru a trece în proprietate privată (fără echivalent) active din avuţia naţională în valoare de peste 90 miloane euro!
Dacă tragem linie, ne-am pricopsit: am aruncat pe apa sâmbetei, adică suntem mai săraci - datorită privatizării - cu 250 milioane de euro.
Tabel 2. Veniturile nete din privatizare (2005-2008)
Specificaţie2005200620072008Total
Mil.RONMil.RONMil.RONMil.RONMil.RON
Venituri (V) 90 96 82 44,6 312,6
Cheltuieli (Ch.) 221 369 253 3,8 845,8
Sold (V-Ch.)- 131- 273 - 171 40,8- 533,2
Costuri/1 RON venituri din privatizare 2,46 3,84 3,08 0,08 2,71
Pierderi/ 1 Mil.RON venituri din privatizare 1,46 2,84 2,09- 1,71
c. - pierderi semnificative din valorificarea şi reconvenţionalizarea activelor statului
Situaţia execuţiilor bugetare la nivelul autorităţii pentru valorificarea activelor statului (tabel 3) nu diferă ca finalitate de cea din privatizare. Mecanismul guvernant este însă altul: privatizările nereuşite sunt recondiţionate în dispreţul funciar faţă de raţiunea efortului naţional de finanţare a cheltuielilor publice, din bani publici!
Greşelile autorităţilor (multe din neştiinţă, sau din considerente superioare, prea multe însă din comandă şi interese politice străine de interesul naţional), adăpostite sub acoperişul lipsei de responsabilitate materială, civică şi penală a decidenţilor şi perpetuate cu nonşalanţă pe criterii strict politice în defavoarea flagrantă a contribuabililor (a românilor) şi a României, nu iartă:
În patru ani, este prevăzut ca activele statului să se diminueze cu 915 milioane RON (circa 270 milioane euro). Pentru înstrăinarea (fără echivalent) a acestora, tot prin proiecţie bugetară, s-au prevăzut costuri nete de 461,5 milioane RON (peste 130 milioane de euro).
Una peste alta, o pierdere de 400 milioane de euro!
Tabel 3. Bugetul AVAS (2005-2008)
Specificaţie2005200620072008Total
Mil.RONMil.RONMil.RONMil.RONMil.RON
Venituri 173,0200,0 147,0395,0 915,0
Cheltuieli 262,0189,0 210,0715,51.376,5
Sold- 89,0 11,0 - 63,0- 320,5 - 461,5
Cost/ 1 RON venituri din privatizare• 1,510,95 1,431,811,50
• cheltuieli/venituri
Rentabilitatea economică ataşată activităţii AVAS, în medie, costuri de 1,5 lei (ron) pentru 1 leu (RON) obţinut din valorificarea activelor, firească în "viziunea vizuinii" Puterii, mă scuteşte de comentarii!
d. - sancţionarea capacităţii de finanţare a sus-ţinerii şi creşterii nivelului de trai al populaţiei prin proiectarea de excedente la bugetele cu vocaţie socială
În perioada de referinţă, întreţinerea păcii sociale, susţinerea stării de sănătate şi a nivelului de trai a celor aflaţi în nevoie a fost văduvită de drepturi de consum care depăşesc 2,7 miliarde RON (echivalentul a peste 800 milioane euro). (tabel 4)
Motivul? Abscons, obscur şi profund politicianist: creşterea resurselor financiare aflate la dispoziţia puterii executive!
Tabel 4. Excedentele bugetelor cu vocaţie socială
Specificaţie2005200620072008Total
Mil.RONMil.RONMil.RONMil.RONMil.RON
Bugete locale (total)0200200250650
Bugetul asigurărilor sociale de stat62145727901.357
Bugetul asigurărilor pentru şomaj28514359119606
Bugetul fondului unic de asigurări de sănătate-330188113148119
Total excedente 5769886515172.732
2. Subminarea capacităţii productive a agregatului socio-economic naţional:
a. - dezechilibrarea fluxurilor financiare utile
Nota 7. În orice economie de piaţă concurenţială, relaţia de echilibru între cerere şi ofertă este o stare excepţională. Starea normală specifică climatului concurenţial este dezechilibrul.
Funcţia puterii executive în domeniul pieţei constă în dezvoltarea de mecanisme pentru administrarea pro-stabilitate a "lag"-ului dintre cererea fermă şi oferta agregată.
Evoluţia contului curent în perioada luată în considerare (tabelul 5) şi, ca un corolar, consumul de resurse fianciare peste posibilităţile reale (deficitul cumulat în intervalul 2005-2008) care depăşeşte 51 miliarde , edifică asupra politicilor "pro-stabilitate" dezvoltate de Guvern.
Tabelul 5. Deficitul de cont curent (2005-2008)
Specificaţie2005200620072008Total
Mil. euroMil. euroMil. euroMil. euroMil. euro
a. Soldul balanţei comerciale (bunuri)- 7.806 - 11.759- 17.400- 20.800- 57.765
- exporturi (FOB)22.25525.850 36.70043.150
- importuri (FOB)30.06137.609 54.100 63.950
b. Servicii, net - 349 6- 343
c. Venituri, net- 2.326- 3.014- 4.300 - 4.400- 14.040
d. transferuri curente, net 3.593 4.794 5.900 6.65020.937
Soldul contului curent - 6.888- 9.973- 15.800- 18.350- 51.011
Pondere în PIB (în %)8,710,313,413,3-
• pentru 2005 şi 2006 date efective (Raportul BNR 2006) * pentru 2007 şi 2008 estimările guvernului
Să menţionăm că, statistic, există o corelaţie consistentă (rate de creştere semnificativ comparabile) între dinamica deficitului de cont curent şi dinamica costurilor BNR angajate pentru contracararea inflaţiei!
b. confiscarea dinamică a resurselor private de consum şi investire (Tabel 6):
Consideraţii ex-ante:
- pe latura constituirii resurselor bugetare, asistăm la o creştere reală (2008/2005) a masei veniturilor bugetare cu 26,8 p.p.
- pe latura consumului de resurse bugetare, creşterea efortului bugetar (2008/2005) este semnificativ mai mare, + 32,1 p.p.; excesul de cheltuieli pentru 2008 este, în versiunea cos-metizată a deficitului BGC supusă Parlamentului (vezi mai jos), de 11.997 milioane RON (pes-te 3.650 milioane euro!).
Consideraţii ex-post
Dacă la formarea resurselor, poate fi luat în considerare ca temei "speranţa" (nu şi profesionalismul!) guvernanţilor cu privire la finanţarea nerambursabilă externă (în 2008, există şansa reală ca UE să elibereze însemnate fonduri nerambursabile), la cheltuieli, creşterea nu relevă decât inclinaţia Puterii pentru siluirea financiară a viitorului generaţiilor ce vin şi, deopotrivă, a principiului egalităţii prin impozit şi a celui privind egalitatea contribuabililor în faţa impozitelor (vezi ca exemplu OUG. 128/2006!)
Proiecţia este absolut periculoasă! Pentru că, dacă absorbţia fondurilor comunitare nerambursabile va fi sub aşteptări, situaţie previzibilă, tot eşafodajul se prăbuşeşte. Iar soluţia de avarie (Cheltuielile bugetare, odată aprobate devin LEGE!) pentru contracararea disconfortului financiar (citeşte incapacitate de plată) rămâne ...creşterea datoriei publice!
Tăcerea suspectă de până acum şi lipsa unei poziţii ferme cu privire la consistenţa resurselor de finanţare a cheltuielilor bugetare ( peste 2/5 din PIB!) poate naşte monştri!
Tabel 6. ponderea în PIB a unor agregate financiar-bugetare
Specificaţie2005200620072008
Ponderea cheltuielilor Bugetare în PIB%31,832,7 38,942,0
Ponderea veniturilor bugetare în PIB%31,031,2 36,139,3
Ponderea deficitului de cont curent în PIB%8,710,3 13,413,3
Ponderea costului dezinflaţiei în PIB%1,091,26??
3. Un deficit de transparenţă transformat, cu conotaţii penale, în deficit efectiv:
a. Deficitul efectiv al bugetului general consolidat nu trebuie confundat cu cel consfinţit prin proiectul Bugetului general consolidat. Este totdeauna mai mare!
Spre deosebire de mecanismul uzitat de Executiv în dimensionarea deficitului bugetar (însumarea soldurilor bugetelor din structură indiferent dacă ele relevă un excedent de venituri sau un excedent de cheltuieli), în logica ataşată natural asumării obligaţiilor de plată, deficitul bugetar efectiv se constituie din suma excedentelor de cheltuieli (deficitele - soldurile negative) proiectate şi consolidate prin bugetare (inclusiv creditele externe angajate în completarea resurselor de finanţare) (tabelul 6).
n.b. Concepţia conform căreia cheltuielile de natura datoriei publice se scad din deficit se raportează şi provine din înţelegerea îngustă a noţiunii de deficit bugetar.
În sensul îngust, deficitul/excedentul bugetar se referă numai la diferenţa dintre resursele interne de finanţare a BGC şi cheltuielile pe care le angajează.
Cu bunăvoinţă, dar nu mai mult, poate fi invocat Tratatul de la Maastricht ale cărui prevederi (criteriul de convergenţă în sfera deficitului BGC - sub 3% din PIB) fac referire indirect la acest tip de deficit (pentru a putea discerne asupra nivelului extracţiei de putere de cumpărare efectuată din mediul economic autohton!).
Tabelul 7. Deficitul efectiv al Bugetului general consolidat (excedentul de cheltuieli)
Specificaţie2005200620072008
Mil.RONMil.RONMil.RONMil.RON
Soldul Bugetului de stat- 2.569,9 - 832,6 - 8754,9- 11.863,2
Soldul Bugetului AVAS- 88,9-- 63,0- 320,5
Soldul Bugetului activităţii de privatizare- 131,4- 272,6- 170,7
Soldul Bugetului CNADNR - 974,6- 1.278,1 - 5.197,2- 2.391,4
Soldul Bugetul fondului de asigurări de sănătate- 329,5---
Soldul Bugetului trezoreriei statului- 35,0- 18,0--
Soldul Bugetului împrumuturior interne--- 17,6- 6,1
Soldul Bugetului creditelor externe - 3.424,9-3.380- 5.117,6- 3.327,2
Total deficite efective - 7.554,2- 5.781,3- 19.321,0- 17.908,4
Ponderea deficitelor efective în PIB (în %)2,691,694,964,07
b. Proiecţiile Bugetului general consolidat în perioada 2005-2008 relevă o inovaţie (potlogărie?!), cel puţin periculoasă în sfera transferurilor!
Coform logicii contabile, relevată şi de Art.2 (Definiţii) - 18, din Legea nr. 500/2002, consolidarea este "operaţiunea de eliminare a transferurilor de sume între două bugete componente ale bugetului General Consolidat, în vederea evitării dublei evidenţieri a acestora".
Vulgarizând, schema logică a mecanismului de transfer de resurse (T1) între două bugete (B1 şi B2) este un joc cu sumă nulă:
La venituri: RB1 - T1 = RB2 + T1 şi implicit
La cheltuieli: CHB1 - T1 = ChB2 + T1
Unde RB1 şi RB2 reprezintă resursele financiare iniţiale ale bugetelor B1 şi B2, CHB1 şi ChB2 - cheltuielile proiectate conţinute de cele două bugete, iar T1 resursele transferate de la B1 la B2.
Consecinţa ortodoxă care decurge din logica mecanismului este că suma transferurilor (redistribuirilor) de resurse financiare este strict egală cu suma suplimentelor de cheltuieli ce pot fi angajate!:
TR = TCh
Mecanismul de transfer "conceput" şi evidenţiat în proiecţiile BGC aferente anilor 2005-2008 (neînfăţişate Parlamentului!) relevă o interpretare cel puţin neortodoxă a mecanismului transferurilor! (tabelul 8 şi 9) şi "rescrie" principiile clasice ale contabilităţii:
a. - suma transferurilor de resurse este diferită de suma suplimentelor de cheltuieli, context în care soldul transferurilor este diferit de zero!
b. - gogoriţa cu influenţa unor intrări de fonduri excepţionale nu ţine, pentru că evidenţierea acestora trebuie să fie evidenţiată şi la resurse (a nu se confunda cu veniturile!)
c. - deşi masa cheltuielilor din transferuri este mai mare decât masa resurselor transferate (operaţiunile de transfer se încheie cu deficit!) soldul transferurilor se scade din deficitul BGC!!
Tabel 8. Resursele de cheltuieli create prin transferuri
Specificaţie2005200620072008
Mil.RONMil.RONMil.RONMil.RON
Transferuri de resurse financiare - total BGC- 4.047,0 - 3873,0- 13.775,1- 11.389,9
Cheltuieli din transferuri - total BGC- 5.011,0- 4859,0- 18.636,3-13.607,9
Rezultatul transferurilor (creaţia de resurse)964,0986,04.861,2 2.218,0
Tabel 9. Proiecţia neortodoxă a soldului Bugetului consolidat (2005-2008)
Nr.
Crt.Specificaţie2005200620072008
Mil.RONMil.RONMil.RONMil.RON
1Venituri total (resurse)91.146,7 104.709,9148.146,6184.288,1
2Transferuri între bugete- 4.047,1 - 3873,0- 13.775,1 - 11.389,9
3Venituri consolidate (1 -2)87.099,6100.836,9134.371,5172.898,2
4Cheltuieli total 98.763,6 11O.978,1168.816,3201.638,4
5Transferuri între bugete - 5.011,0- 4859,0- 18.636,3-13.607,9
6Cheltuieli consolidate (4-5)93.752,6106.119,1148.180,2188.030,5
7DEFICIT CONSOLIDAT (-) (3-6)- 6.653,0- 5.282,2- 18.669,9 -17.350,3
8Soldul transferurilor între bugete (nou!) (-)964,0986,04.861,2 2.218,0
9Deficit Buget consolidat (7-8)- 5.689,0- 4.296,2-13.808,7 - 15.132,3
10Cheltuieli de natura datoriei publice (-)2.884,7 2.684,23.108,7 3.135,3
11SOLD BUGET GENERAL CONSOLIDAT - 2804,3- 1.612,0- 10.700,0 - 11.997,0
Cumulat, creaţia de resurse din transferuri pune la dispoziţia puterii peste 8.140 milioane RON (aproape 2,4 miliarde de euro!) - un disponibil oricând orientabil, la bunul plac (pro-privat, pro-clientelă politică, pro-electoral?!) al celor care, pasager, au pus zăbala în gura contribuabililor.
4. Adâncirea îndatorării externe
Tabel 10. Acumularea de datorie publică externă (2005 - 2008)
Specificaţie2005200620072008Cumulat
Mil.RONMil.RONMil.RONMil.RONMil.RON
Credite externe acordate ministerelor3.424,93.879,9 5.197,2 3.327,2 15.829,2
Restituri de credite externe2.884,7 2.684,23.108,7 3.135,3 11.812,9
Acumularea de datorie publică externă + 940,2 + 1.295,72.088,5 191,9+ 4.516,3
cursul mediu de schimb3,623,523,321) 3,282)3,433)
Acumularea bugetară de D.P.E. (Mil. euro)+ 259,7a)+ 368,1a)+ 29,1 b) + 58,5b)+ 1.315,4
Stoc datorie publică externă (Miliarde euro )24,4c) 27,7c) 28,3b) 28,4b)
a) fără emisiunile de titluri pe pieţele financiare; b) estimate pt. 2007, respectiv proiecţia pentru 2008; c) Rapoartele anuale BNR pentru 200 şi 2006
În condiţiile în care contribuţia României la UE (necompensată prin politici de absorbţie a fondurilor nerambursabile) a facut din România un creditor efectiv al acesteia), pierderile BNR ocazionate de mandatul încredinţat (contracararea proceselor inflaţioniste din economie) şi serviciul datoriei publice depăşesc copios 1 miliard de euro, fiecare, creşterea datoriei publice externe cu peste 1,3 miliarde de euro degajată de Putere poate fi considerată "normală"!
Cu o condiţie: să fii beneficiarul, nu păgubaşul!
Abordarea datoriei publice prin prisma evoluţiei soldurilor nu explică decât rezultatul financiar al exerciţiului. Efortul financiar real, gradul de des-chidere a economiei şi costurile endogenizate în procesul de îndatorare, dar şi moralitatea financiară degajată din managementul îndatorării necesită o analiză de conţinut:
Finanţarea deficitului bugetar se va realiza (structurat pe surse) prin datorie publică internă (circa 80%) datorie publică externă (10%). Restul va proveni (conform proiecţiei Executivului) din privatizare + recuperări AVAS.
În anul 2007, emisiunile de titluri de stat interne şi externe vor însuma (conform calendarului revizuit al emisiunilor de titluri de stat) 12.000 milioane RON.
Sunt deja angajate circa 8.000 milioane RON:
Certificate de trezorerie cu discont cu scadenţă în 2008: 2.400 milioane RON
Obligaţiuni de stat tip benchmark cu scadenţă în 2010: 1.600 milioane RON
Obligaţiuni de stat tip benchmark cu scadenţă în 2012: 100 milioane RON
Obligaţiuni de stat tip benchmark cu scadenţă în 2017: 500 milioane RON
Total la 10 luni: 4.600 milioane RON
În luna noiembrie emisiunile de certificate de trezorerie cu discont şi de obligaţiuni de stat de tip benchmark vor totaliza (vezi site-ul MEFP) 1.600 milioane RON.
Tot în noiembrie, MEFP a reluat finanţarea deficitului bugetar şi a serviciului datoriei publice prin contractarea de datorie externă - o emisiune de eurobonduri în valoare de 500 milioane euro (circa 1.700 milioane RON) cu o maturitate de 10 ani şi o dobândă minimă (conţinută în cererea de ofertă) de 4,25%/an.
În luna decembrie este previzibilă o nouă serie de emisiuni de certificate de trezorerie cu discont şi de obligaţiuni de stat de tip benchmark care poate însuma până la, încă, 4.000 milioane RON!
Consolidată în moneda europeană, datoria publică pe termen mediu şi lung (datorie publică suverană) generată de politicile financiare din 2007, va însuma, 3 miliarde euro!
Efortul ce va să fie suportat de contribuabili decurge din costurile financiare pure pe care le incumbă emisiunea acestor titluri:
- certificatele de trezorerie cu discont: disconturi de 2,75% la 182 zile şi 5,50% la 364 zile (ex. un certificat de 10.000 RON se cumpără cu 9725, fiind răscumpărat la scadenţă, după 182 zile la valoarea nominală; venitul fiind diferenţa de 275 RON);
- obligaţiuni de stat de tip benchmark: cuponul anual (dobânda) este de 6,0%/an la obligaţiunile cu maturitate la 3 ani, 6,50%/an la cele cu maturitate la 5 ani şi de 6,75%/an la cele cu maturitate la 10 ani.
Consideraţii (ne)ortodoxe
Tratatele de finanţe publice sunt prolixe. Pentru mulţi! Când vorbesc de managementul datoriei publice, finanţiştii vorbesc de risc de piaţă, risc de refinanţare, de lichiditate, de credit, risc operaţional ş.a.m.d. Faptul că angajamentele Puterii înseamnă o greutate pusă pe umerii fără putere (de decizie) ai celor denumiţi generic contribuabili, a devenit o problemă colaterală!
Că orice bănuţ scos din buzunarul acestora înseamnă sacrificii de la bunăstarea generală, că ea, această bunăstare, începe din perspectiva finanţelor publice cu bunuri şi servicii de calitate certă, suficiente şi real nediscriminante, că resursele de bani publici au devenit o sursă de sinecuri politice, că decidenţii tac mâlc e clar!
Trebuie să-i dăm lui Dumnezeu ce este al lui, că Cezarul îşi ia din ce este al nostru?!
Cam aşa denunţă preceptele biblice actuala Putere! Şi Parlamentul, care, obscur şi abscons, achiesează la rescrierea pecuniară a Evangheliei după Luca!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
