Ţara noastră va dispune de o linie de credit de câteva miliarde de euro de la UE şi FMI pe care o va utiliza în situaţia în care economia reintră în derapaj. Aceasta este principala prevedere a noului acord de tip preventiv pe care oficialii noştri urmează să îl semneze, în perioada următoare, cu finanţatorii internaţionali.
Parametrii tehnici ai noii înţelegerii nu au fost daţi publicităţii, ceea ce a adus la apariţia mai multor variante ale noului acord.
Noul acord preventiv ar presupune o linie de credit de 1,9 miliarde euro, rambursarea urmând să se realizeze timp ce cinci ani, susţin, pentru ziarul "BURSA", surse de încredere apropiate negocierilor.
Sursele noastre au precizat că autorităţile ar dori ca viitorul împrumut să poată fi eşalonat pe o durată mai lungă de timp, în contextul în care ţara noastră are deja de rambursat actualul împrumut din acordul stand-by, în valoare de 20 miliarde euro.
Oficialii ne-au mai precizat că din cele 1,9 miliarde euro, ţării noastre i-ar fi pusă la dispoziţie imediat, în cazul apariţiei unor dezechilibre, o tranşă de 800 milioane euro.
Surse guvernamentale citate de agenţia Mediafax susţin însă că FMI va acorda ţării noastre un împrumut de 3,6 miliarde euro, cel mai probabil timp de un an, motivul principal fiind că 2012 este an electoral. Ştirea nu a fost confirmată oficial de către reprezentaţii Guvernului. Declaraţiile "pe surse" vin în contextul în care, ieri, la sediul BNR, preşedintele Traian Băsescu, premierul Emil Boc, ministrul Finaţelor, Gheorghe Ialomiţianu şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu au stabilit parametrii noului acord de finanţare de tip preventiv cu UE şi FMI, însă aceste detalii au fost ţinute "la secret".
Într-un comunicat al BNR se arată: "În cursul întrevederii a fost analizat stadiul derulării acordurilor de finanţare externă încheiate cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi alte instituţii financiare internaţionale. Au fost, de asemenea, stabiliţi parametrii unui nou acord de finanţare de tip preventiv cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional".
Comunicatul citat nu precizează şi care sunt parametrii noului acord, însă face următoarele referiri: "Pentru reluarea creşterii economice pe o bază sănătoasă, este esenţială continuarea consolidării fiscale şi a reformelor structurale, astfel încât implementarea obiectivelor pe termen mediu să asigure un proces sustenabil de convergenţă nominală şi reală cu UE". Contactat de ziarul BURSA, ministrul Finanţelor Gheorghe Ialomiţianu nu a dorit să facă niciun comentariu în acest sens. Termenii finali ai acordului urmează să fie stabiliţi după şedinţa board-ului FMI de astăzi, în care se va decide dacă ţara noastră va primi o nouă tranşă de 900 milioane euro. Preşedintele Traian Băsescu a susţinut, recent, necesitatea continuării relaţiei cu FMI şi UE, printr-un nou acord preventiv, prin care să fie pusă la dispoziţia ţării noastre o linie de credit în situaţia în care economia reintră în derapaj. Noul acord ar urma să contribuie la continuarea procesului de reformă a statului.
Şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, susţinea recent că unul dintre motivele pentru care ţara noastră este dispusă să continue relaţia cu Fondul îl reprezintă problemele cu care se confruntă Europa: "Până când criza va fi complet dizolvată în toată Europa, există anumite pericole, pentru orice ţară emergentă din Europa, nu doar pentru România, Ungaria sau Letonia. Nu este o situaţie stabilă încă în Europa emergentă, astfel că pericolul persistă, acesta fiind şi unul din motivele pentru care Guvernul a luat decizia să negocieze un nou aranjament cu Fondul. Cu toate acestea, riscul este mult mai mic decât era acum doi ani".