O nouă înfăţişare în cazul cererii CNA de suspendare a hotărîrii de prelungire a mandatelor membrilor CNA

Curtea de Apel Bucureşti a decis o nouă înfăţişare, pe data de 9 august, în cazul cererii formulate de Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) de suspendare a executării unei hotărâri emise de forul legislativ, prin care mandatele a şase membri ai CNA, expirate în luna iunie, au fost prelungite până la 1 octombrie.

CNA a înaintat, pe 4 iulie, o plângere în contencios administrativ împotriva Parlamentului, solicitând revocarea Hotărârii 22 din 28 iunie a.c. În condiţiile în care termenul iniţial a fost stabilit pentru luna septembrie, CNA a formulat o nouă cerere de suspendare a executării hotărârii. Preşedintele CNA, Ralu Filip, a atras atenţia, chiar la sfârşitul lunii iunie, că, în calitate de ordonator principal de credite, nu poate să-şi asume riscul de a aproba efectuarea unor cheltuieli bugetare în baza unei hotărâri a Parlamentului lipsite de suport legal. Într-o scrisoare deschisă, adresată pe 30 iunie, preşedinţilor celor două camere parlamentare, Nicolae Văcăroiu şi Bogdan Olteanu, Ralu Filip a cerut includerea validării propunerilor pentru noii membri ai CNA în ordinea de zi a sesiunii extraordinare a Parlamentului de la începutul lunii iulie, precizând, totodată, că, în cazul în care hotărârea nu va fi revocată, va solicita anularea ei în instanţă. Răspunsul forului legislativ a venit pe 3 iulie, când preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, a afirmat, după ce Biroul permanent a primit notificarea CNA cu privire la intenţia de a ataca hotărârea în justiţie, că "este de competenţa instanţei să se pronunţe în acest caz". CNA consideră că hotărârea este ilegală, în condiţiile în care a fost emisă "cu nerespectarea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de normele juridice rezervate acestui domeniu".

Potrivit Legii Audiovizualului, citată de Rompres, CNA este compus din 11 membri şi este numit de Parlament, câte trei membri la propunerea Senatului, a Camerei Deputaţilor şi a Guvernului, iar din partea Preşedinţiei - doi. Candidaturile membrilor CNA se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în condiţiile întrunirii cvorumului celor două camere legislative.

Totodată, legea stabileşte că durata mandatului membrilor CNA este de şase ani. Hotărârile anterioare ale Parlamentului privind numirea membrilor titulari şi supleanţi în CNA probează acest lucru. Pe 28 iunie, plenul reunit al celor două camere legislative a decis prelungirea mandatelor lui Attila Gasparik, Şerban Pretor, Mircea Sorin Moldovan, Gabriela Stoica şi Răsvan Popescu, deşi ele expirau în luna iunie. Mai mult, Parlamentul a prelungit şi un mandat inexistent, cel al lui Dan Grigore, dat fiind că acesta expirase încă de pe 9 iunie. Ilegalitatea prelungirii mandatelor a şase membri ai CNA a fost semnalată şi de Agenţia de Monitorizare a Presei şi Centrul pentru Jurnalism Independent. Cele două instituţii de presă au afirmat, pe 28 iunie, că singurul motiv al acestei decizii îl reprezintă eşuarea negocierilor politice pentru împărţirea locurilor rămase vacante sau care urmau să rămână vacante după expirarea mandatului legal al membrilor CNA.