Deficitul de cont curent al balanţei de plăţi externe a fost, la sfîrşitul anului trecut, de 5,8%-5,9% din Produsul Intern Brut, a anunţat ieri ministrul finanţelor publice, Mihai Tănăsescu. Datele preliminare sînt ceva mai optimiste faţă de estimările autorităţilor din luna octombrie 2003, care luau în calcul un nivel al deficitului de 6,5% din PIB, mult peste ţinta de 4,8% convenită cu FMI. "Estimarea din toamna trecută a fost determinată de importurile agroalimentare din perioada august-septembrie, dar şi de importurile pentru constituirea rezervelor negociate cu Uniunea Europeană", a explicat ministrul Tănăsescu. "Deficitul este deja finanţat neinflaţionist de investiţiile străine directe şi de intrările de valută de la muncitorii români din străinătate", a precizat şeful Finanţelor.
Autorităţile noastre au început, ieri, o nouă rundă de negocieri cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional pentru încheierea unui nou acord. Ministrul finanţelor publice sus-ţine că nivelul mai redus al deficitului faţă de precedentele estimări va determina o altă abordare a discuţiilor cu delegaţia FMI. "În primele discuţii cu reprezentanţii Fondului mi-am menţinut punctul de vedere că România are capacitatea să susţină, în 2004 şi în următorii ani, un deficit de cont curent de 5,5%-5,8% din PIB, atît din punct de vedere al finanţării, cît şi al nevoilor ţării la acest moment", a spus Mihai Tănăsescu, adăugînd: "România merge spre o convergenţă reală, ceea ce înseamnă investiţii mai mari şi cheltuieli publice mai ridicate".
Pe primele unsprezece luni ale anului trecut, deficitul de cont curent (diferenţa dintre intrările şi ieşirile de valută) a fost de 2,49 miliarde de euro, cu 85% mai mare decît cel din aceeaşi perioadă a anului 2002. Aproximativ 44% din deficit a fost acumulat în perioada septembrie-noiembrie 2003. Investiţiile directe nete s-au ridicat pe primele unsprezece luni ale anului trecut la 1,1 miliarde de euro şi au asigurat în proporţie de 48% finanţarea deficitului de cont curent.