English
Ha, ha, ha!, atâtea argumente contra a ceva absurd, pe care nu l-am spus niciodată.
Nu am spus niciodată că brokerii (şi tranzacţiile intermediate) trebuie eliminaţi.
În replica precedentă "Onoarea mea, domnule Anastasiu!", am scris:
"Dar va putea el (n.n. - Sobolewski) să le poruncească brokerilor să renunţe la monopolul tranzacţiilor, ca să permită tranzacţii directe între cetăţeni?"
Înţelesul este clar: "să renunţe la monopolul tranzacţiilor" nu înseamnă ca brokerii să se sinucidă, ci să fie permise şi tranzacţiile directe, neintermediate (pentru acţiunile nelistate, sau emise de societăţi listate forţat, care nu au încheiat contracte cu registratarul/depozitarul sau societăţi care atârnă degeaba, de şaisprezece ani, în afişul Rasdaq, la care s-au făcut, în tot acest timp, 2-3 tranzacţii - au fost mii de societăţi în situaţia asta şi încă mai sunt).
Domnule Anastasiu, în afară de faptul că ideile mi le-am expus stăruitor şi inteligibil, ani de zile, începând cu anul 1995 (şi prin urmare, nu ar fi normal să-mi confunzi susţinerile), în cuprinsul comentariilor la replica de alaltăieri (comentarii pe care le-ai citit şi răspunzi astăzi şi la ele), se află şi precizarea, adresată lui Doru Nicolaescu:
"Asta înseamnă că piaţa informală de pe lângă, din jurul pieţelor organizate şi reglementate nu este interzisă.
Asta, cu adevărat, este important!
Ceea ce nu ştiu ca tu (n.n. - Doru Nicolaescu) să fi afirmat vreodată, este raportul care este normal să se stabilească între piaţa naturală, informală şi pieţele reglementate.
Nu ştiu să fi spus vreodată că piaţa informală alimentează piaţa reglementată, cum rădăcinile aduc seva trunchiului.
Nu ştiu să fi fost de acord vreodată că fără piaţa naturală, pieţele reglementate se usucă şi mor.
Nu ştiu că ai fi de acord că soluţia pentru piaţa BVB (care este uscată şi moartă) este să fie resuscitată piaţa naturală, informală".
Prin urmare, este clar că, în ideile mele, nu-şi face loc, nicidecum, generalizarea pieţei nereglementate şi extirparea pieţei organizate, ci concep piaţa nereglementată drept treaptă mai joasă de intrare în piaţa de capital, o treaptă accesibilă oricărui cetăţean, ca să se iniţieze singur în universul financiar şi, eventual, să păşească pe treapta următoare, a pieţelor reglementate, care, altfel, este prea înaltă, deseori, inaccesibilă.
La fel, societăţile emitente tranzacţionate pe piaţa informală se familiarizează cu problematica pieţei, fără să aibă vreo obligaţie de raportare (altele decât cele cerute de Legea societăţilor comerciale, la care organismul de judecată nu este CNVM/ASF, ci instanţa judecătorească) şi în cazul că li se pare avantajos şi oportun, pot decide, în Adunarea generală, să acceadă la listarea pe o piaţă reglementată/organizată, pe care şi-o aleg singure.
De unde pot pleca, oricând, dacă AGA o decide.
Este de bun-simţ.
Este normalul.
Este legalul.
Cum de bunul-simţ, normalul şi legalul nu reuşesc să răzbată în comunitatea pieţei de capital, de zeci de ani?!
Cum se face că, până şi astăzi, după optsprezece ani, te faci că nu înţelegi ce afirm, dragă Virgil?!
După întreaga campanie de presă susţinută ani de zile, după nenumărate discuţii directe, ochi în ochi, după falimentul de netăgăduit al concepţiilor voastre monopoliste?
Un faliment pe care îl recunoşti şi tu şi toată lumea, dar nimeni (şi nici tu) nu vrea să îi recunoască cauzele.
Care sunt de bun-simţ.
Prin anul 1999, am întreprins un studiu propriu asupra societăţilor listate pe Rasdaq şi am aflat că, după doi ani de funcţionare "de succes", 400 de societăţi listate acolo, nu fuseseră tranzacţionate niciodată; 1.500 de societăţi (incluzându-le pe cele 400) fuseseră tranzacţionate o dată sau de două ori (tranzacţii de câte 40 de acţiuni, adică, tot zero).
Am publicat studiul şi am cerut delistarea societăţilor aflate în această situaţie sau în situaţii asemănătoare (conform studiului nostru, ar fi trebuit delistate măcar vreo 4.000 de societăţi).
Am constatat atunci iraţionala, înverşunata împotrivire a brokerilor, susţinuţi de CNVM-ul infractorului Boboc.
Am fost luat în râs.
După aproape un deceniu, consultanţi spanioli dintr-un program al Uniunii Europene au pus în vedere CNVM-ului doamnei Gabriela Anghelache, să delisteze societăţi de pe Rasdaq, într-un număr similar cu cel care ne rezultase nouă.
Am fost prezent în sala de conferinţe a BVB din Hotelul Modern, când doamna Anghelache, aflată în prezidiu, a fost atacată necruţător de brokerii din sală, care i-au cerut să stopeze procesul de delistare, la care începuse să purceadă.
Lăcomia: dar, dacă se face totuşi vreo tranzacţie pe aceste societăţi pasive?
Să se piardă comisionul brokerilor?!
Spre stupefacţia mea, preşedintele CNVM a dat înapoi, în împrejurare, comportându-se timid.
Am luat cuvântul contra întregii săli şi mi-am permis să o dojenesc pe doamna Anghelache, pentru timiditate.
Am fost huiduit.
Mi-am luat lucrurile şi am plecat; în pragul uşii, m-am întors spre sală şi am spus: "Rămâneţi între voi!"
Aşa şi este.
Aţi rămas între voi.
Şi nu vă place.
Pentru lăcomia pe termen scurt, v-aţi ucis afacerea de pe termen lung.
Căutaţi soluţii cu road-show-uri, tranzacţii în marjă, reclamă, Sobolewski, organigramă şi guvernanţă corporatistă.
OK, do it!
------------------
NOTA 1
Întreaga replică a domnului Virgil Anastasiu se referă la ceva ce nu susţin.
Aceleaşi "argumente" mi-au fost aduse şi cu 17-18 ani în urmă.
Toate argumentele privitoare la securizarea hârtiilor de valoare sunt aplicabile şi bancnotelor; asta nu ne împiedică să avem bani gheaţă, în buzunar.
Falsificatorii de bani sunt arestaţi; care ar fi diferenţa, în cazul valorilor mobiliare tipărite falsificate?
Costurile de tipărire şi securizare a valorilor mobiliare sunt suportate de societatea emitentă; decizia este luată de AGA, conform Legii 31 a societăţilor comerciale.
Este treaba lor, nu a Guvernului, nu a CNVM/ASF, nu a brokerilor.
După cum, tot aşa, este treaba AGA să decidă dacă societatea este publică şi separat de asta (iar nu legat de asta) să decidă dacă se listează sau nu pe o piaţă reglementată.
Conform legii, societatea publică poate să rămână nelistată, după cum poate să facă o ofertă publică şi ulterior să decidă că nu vrea să fie societate publică.
Fineţuri esenţiale pentru funcţionalitatea pieţei de capital, care au fost zdrobite sub tancul intereselor pe termen scurt ale brokerilor.
Am trăit suficient de mult, ca să asist la răzbunarea acestor obtuzităţi şi mişelii.
Nu am nici o satisfacţie.
Dimpotrivă, îmi pare rău că am ajuns în situaţia de astăzi.
Ca dovadă că îmi pare rău, scriu ceea ce scriu şi susţin această polemică şi sunt dispus la oricâte clarificări, dacă sunt solicitat.
Deşi, mă plictisisem.
NOTA 2
Poanta cu zarafii cu care îţi începi replica, domnule Virgil Anastasiu, este cu atât mai bună, cu cât unele detalii istorice îi conferă înţelesuri pe care nu cred că le-ai bănuit, şi cu certitudine, nu îţi convin.
În vremea lui Cristos, zarafii din Templu nu erau nişte negustori oarecari, ci se aflau acolo în mod legitim, făcând posibil ritualul iudaic al jertfei.
Animalele jertfite nu erau aduse de acasă, ci trebuiau cumpărate de la Templu.
Templul le vindea, dar nu pe bani romani, ci în moneda proprie, cu circulaţie doar internă.
Prin urmare, iudeii erau obligaţi să apeleze la serviciile zarafilor din Templu, care, în calitate de intermediari financiari, le schimbau banii romani pe bani ai Templului, cu care, ulterior, credincioşii cumpărau animalele destinate jertfei.
"Şi a găsit şezând în templu pe cei ce vindeau boi şi oi şi porumbei şi pe schimbătorii de bani." (Ioan 2:14)
Mânia lui Isus s-a îndreptat împotriva acestor "brokeri", nu pentru că neguţau în spaţiul sfânt al Templului, întinându-l (cum, îndeobşte, se înţelege "Nu faceţi casa Tatălui Meu casă de negustorie" Ioan 2-16), ci pentru că i-a luat drept simbol al sistemului:
"Isus le-a răspuns: «Dărâmaţi acest Templu şi în trei zile îl voi ridica din nou!»" (Ioan 2:19)
Nu vreau să forţez interpretarea, dar rămâne plauzibil că nu împotriva negustoriei sacre se va fi mâniat Isus, ci pe dificultăţile aşezate în calea credincioşilor să acceseze ritualul sfânt.
Adică, domnule Virgil Anastasiu, Isus a cerut accesul direct la Dumnezeire, nu intermediat de "brokeri".
Iar Dumnezeirea se află în trupul Său.
Faptul este precizat imediat, în Ioan 2: 20-21:
"Şi au zis deci iudeii: În patruzeci şi şase de ani s-a zidit templul acesta! Şi Tu îl vei ridica în trei zile?
Iar El vorbea despre templul trupului Său."
Cele două monede - cea romană şi cea a Templului - se regăsesc şi în universul celebrei replici "Daţi-i, aşadar, Cezarului ceea ce este al Cezarului şi lui Dumnezeu ceea ce este al lui Dumnezeu" (Matei 22:21), dar accentul, aici, cade pe înţelesul contra mişcării zelote, cea care, promovând ideea neplăţii birului, urmărea rebeliunea împotriva ocupaţiei romane.
Cele două monede simbolizează, aici, adaptarea la situaţie, pentru supravieţuirea credinţei - un îndemn tactic (altfel, Poporul Cărţii - iudeii - şi în special zeloţii, care erau nucleul său dur, ar fi fost dispus ca, în numele lui Dumnezeu, să se sinucidă în masă, ceea ce s-a şi întâmplat, ulterior, la Masada/Meţada).
Moneda Templului simbolizează autonomia religioasă a iudeilor, pe care romanii fuseseră siliţi să le-o acorde (ca nicicăieri în cuprinsul Imperiului), pentru că altfel, nu puteau colecta birul şi nu puteau stăpâni provincia.
Deci, dragă Virgil, accesul direct.
Nu cred că îţi convine.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. inter-medierea
(mesaj trimis de Dan Coe în data de 07.08.2013, 07:32)
Fara intermediari ne intoarcem in epoca de piatra( nu zic ca asta ar fi neaparat un lucru rau). Asocierea broker-preot e fortata si dezonoranta pentru primii(una e "sa mijlocesti" o tranzactie si alta "sa comercializezi" credinta). Supra-reglementarea e periculosa, dar lipsa regulilor e catastrofala...
1.1. Recititi, va rog! (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de MAKE în data de 07.08.2013, 08:42)
Nu am facut nicaieri vreo asociere broker- preot.
Inca o data, nu am propus nicaieri ca intermediarii sa fie eliminati.
Ceea ce sustin este caracterul benefic al functionarii concomitente a pietei reglementate si a aceleia naturale.
Una cu reguli, alta informala.
Vi se pare, domnule Dan Coe, ca in epoca de piatra ar fi existat brokeri?
Unde nu ne intelegem?
Aceeasi eroare o face si Virgil.
Eu sustin ca brokerii trebuie sa existe, deci nu ne intoarcem in epoca de piatra.
Recititi articolul, va rog.
Inclusiv NOTA cu subiect biblic.
1.2. P.S. (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de MAKE în data de 07.08.2013, 08:51)
La ce va referiti cind afirmati ca "lipsa regulilor e catastrofala" ?
Am asistat, ani de zile, la intimplarile din "piata fara reguli" si nu am vazut nici o catastrofa, niciodata.
1.3. recitind (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Dan Coe în data de 07.08.2013, 10:11)
Tomai epoca de piatra e singura in care nu au existat intermediari...
O piata asemanatoare celei despre care vorbiti exista in cazul societatilor inchise, doar ca de regula cumparatorul e unul singur...
1.4. rerecitind (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Dan Coe în data de 07.08.2013, 10:30)
Tranzactii "in afara pietei "au mai avut loc si in cazul Fondului Proprietatea si foarte multi din beneficiarii de drept ai retrocedarilor au fost pacaliti...
1.5. Gresiti (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de MAKE în data de 07.08.2013, 10:39)
Nu identificati piata naturala cu piata MEBO, va rog.
Incepind din primavara anului 1995, au existat, pe piata, actiuni ale unui numar de 126 de societati deschise, care s-au tranzactionat efervescent.
Zeci de mii de tranzactii, zilnic, uneori cu volume semnificative.
2. Vantu
(mesaj trimis de Dan Coe în data de 07.08.2013, 07:40)
Am o propunere pentru functia de presedinte/director general/guru/mesia/etc. al "pietei naturale" propuse de Make: SOV !
2.1. ...si pietrele (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de MAKE în data de 07.08.2013, 08:47)
Ironia nu este la locul ei, in acest caz; piata naturala nu este condusa de nimeni.
Macar, din acest punct de vedere, ne scuteste de indecenta alegerilor de la BVB.
2.2. apa... (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de Dan Coe în data de 07.08.2013, 10:19)
Ironia vrea sa sublinieze ca piata pe care o propuneti s-ar putea sa degenereze in actiuni de tip Vantu care pe un "inceput de piata" cu foarte putine reguli a cumparat certificate de actionar cu sacul la un pret de nimic pe care ulterior le-a vandut super-profitabil.
2.3. Absolut! (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de MAKE în data de 07.08.2013, 10:50)
A cumparat carnete cu certificate de proprietate.
Dar, nu numai el (si mai ales, nu ca sa le pastreze, ci ca sa le revinda).
Cumparatorii finali se aflau in rindurile directorimii de intreprinderi si printre liberali - de pilda Patriciu.
Este motivul PDSR-ului (PSD, acum) sa schimbe metoda de privatizare, prin emisia cupoanelor nominative, lasindu-l pe Patriciu in offside.
"Pericolul" speculatiei nu este evitat de piata reglementata, deoarece nu este considerat drept pericol.
Vintu isi spune, despre sine, ca este un "speculator".
Nu este gresit.
3. Piata nereglementata
(mesaj trimis de Theraflu în data de 07.08.2013, 08:52)
Teoretic de cand a aparut legea 31 a aparut si piata nereglementata. Cea mai mare parte a societatilor delistate a trecut in aceasta piata nereglementata. La infiintarea societatilor din PPM statul a fost actionar majoritar si a hotarat prin lege listarea acestor societati. Aici e un sir lung de incompetente si prostie dar in 1997 piata era functionala. Aceata piata nereglementata nu functioneaza din cauza pietei reglementate ? Actiunile materializate ar fi mai interesante pentru un investitor decat cele dematerializate ? Comparatia cu banii nu e prea buna ! Vedem la Muzeul satului foarte multe lucruri functionale dar pe care nu le mai folosim pentru ca traim in secolul 21 si societatea a evoluat. Actiuni materializate in secolul internetului ?
In ultimii ani intrarile de capital in Romania (si in alte tari "emergente") au fost foarte mici ceea ce a dus de fapt la fluxuri negative de capital. Deci au fost ani dificili, dar asta nu scuza CNVM, BVB, SSIF si Guvernul pentru situatia de acum .
Domnule "MAKE" sunteti membru de onoare al Asociatiei Brokerilor !
3.1. Onoarea mea! (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de MAKE în data de 07.08.2013, 09:16)
Repet, asa imi inteleg onoarea - sa-mi sustin convingerile, chiar si in desert.
De ce nu este buna comparatia cu banii?
Actiunile au fost numite "hirtii de valoare", timp de secole; ce altceva sint bancnotele?
Depinde de natura investitorului ca actiunile materializate sa fie mai interesante decit cele dematerializate.
Foarte probabil (nu este cert, 100%) ca investitorul strain s-ar speria de o astfel da "salbaticie", in mileniul al treilea, (desigur, Virgil are dreptate in aceasta privinta, dar, repet, este complet aiurea argumentul sau, deoarece raspunde la altceva decit sustin - piata reglementata continua sa existe, pentru oricine, fie strain, fie autohton, ba chiar sa se dezvolte, prin raporturile cu piata informala). In schimb, un proletar din suburbii, sau un taran de la sat s-ar afla in contact direct cu piata de capital, un contact comprehensibil, prin segmentul de piata naturala.
Ei de ce nu ati vrea sa participe la piata?
Exclamati ca o domnisoara de pension: "Actiuni materializate in secolul internetului ? "
Care este problema, daca asta ne face bine?!
Vreti sa respectati regulile secolului internetului, ca sa nu ni se vada portjartierul?
OK, do it.
3.2. PS (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de MAKE în data de 07.08.2013, 09:30)
Tranzactiile directe pot fi concepute sa aiba loc si pe internet.
3.3. Fiecare cu convingerile lui ! (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de Theraflu în data de 07.08.2013, 09:57)
Fiecare cu convingerile lui ! Nu vad cum ar fi functionala o astfel de piata cu actiuni materializate. Sa spunem ca aven o firma din Vatra Dornei si doi actionari: unul din Constanta si unul Timisoara . Cum ar face o tranzactie cei doi ? Pe piata reglementata apeleaza la un intermediar, are un pret relativ, plateste impozitul la stat si se simte protejat de o lege si niste reguli. Tocmai de aia nu e buna comparatia cu banii. Vom avea mii de emitenti si milioane de probleme .
In secolul internetului actiunile materializate sunt la muzeu.
3.4. Deci .. (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de Theraflu în data de 07.08.2013, 09:59)
Ajungem iar la internet !
3.5. Siècle des Lumières (răspuns la opinia nr. 3.3)
(mesaj trimis de MAKE în data de 07.08.2013, 10:21)
In secolul internetului, banii continua sa existe ca bancnote - Slava Cerului! - si nu sint expusi la Muzeul Satului.
Daca cineva vinde in Constanta si altul din Timisoara cumpara, atunci n-au decit sa se intilneasca.
Daca costul transportului anuleaza interesul pentru tranzactie, atunci se intimpla ca si in cazul comisioanelor prea mari ale brokerului in raport cu prea marunta valoare a actiunilor ofertate: tranzactia nu are loc.
Nici o diferenta.
In schimb, vinzatorul din Constanta isi poate gasi un cumparator constantean si tranzactia are loc, spre deosebire de cea intermediata de broker, care nu are loc.
Desigur, constantenii sint avantajati, in sezonul de vara, pentru ca pot gasi si timisoreni, pe Litoral.
Pe de alta parte, nu ar trebui sa va explic cum functioneaza o astfel de piata, ca si cind n-am avea experienta ei, timp de cinci ani, intre 1992 si 1997, cind nu s-a manifestat niciuna din "milioanele de probleme" pe care vi le imaginati.
Aceasta piata are un cadru legal, precum oricare schimb.
Regulile se formeaza natural.
Pretul relativ se formeaza natural, iar informatia circula, daca numarul de participanti creeaza "masa critica".
Nu, in pietele traditionale - de pilda, in cea americana - inca exista valori mobiliare tiparite, in posesia proprietarilor lor si inca sint valide.
Domnul Virgil Anastasiu o poate confirma.
Te rog, domnule Anastasiu!
3.6. Ahaha (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.08.2013, 10:22)
Ce Make? umbli si prin desert? vorbesti in vant?.
Si sustinerile ti le sustii, tot in desert? daca da, atunci e bine; in desert poti vorbi (sustie) mult si bine, ca nu te baga nimeni in seama.
De sustinerea aceasta ce poti sa ne sustii: ..."...400 de societati listate acolo, nu fusesera tranzactionate nicodata; 1500 de societati (incluzandu-le pe cele 400) fusesera tranzactionate odata sau de doua ori....."
Acum, ca sa ne dumirim: ce sustii? cele 400 netranzactionate niciodata dar incluse in cele 1500, tranzactionate odata sau de doua ori, au fost sau nu tranzactionate vreodata? ori, ori asa ca sa ne dumiresti si pe noi; ce sustii? Mersi.
3.7. Ma aplec, sa-ti raspund (răspuns la opinia nr. 3.6)
(mesaj trimis de MAKE în data de 07.08.2013, 10:30)
Ce cauti sa arati, altceva decit batjocura?
Nu-i pacat de litere?
3.8. o piata neagra? (răspuns la opinia nr. 3.5)
(mesaj trimis de Dan Coe în data de 07.08.2013, 10:51)
O tranzactie intermediata de un broker garanteaza un schimb de proprietate real intre doi clienti, cumparator si vanzator, care beneficiaza(asa ar trebui) de un minim de informatii necesare...
3.9. Pietele au evoluat (răspuns la opinia nr. 3.5)
(mesaj trimis de Theraflu în data de 07.08.2013, 10:52)
Pietele au evoluat la stadiull de acum si oamenii trebuie sa se adapteze. Tranzactia nu este atat de simpla pe cum o prezentati.Vanzator, cumparator, pret, emitent, impozit, cash, si inca multe alte necunoscute. Ce rost mai au casele de schimb valutar ? in viitor banii bacnote vor disparea. Atunci e posibil sa dispara multe boli ale societatii :Evaziune, Spaga, Mita, etc.
Nu trebuie ca gandirea noastra sa ramana captiva propriilor convingeri .
3.10. Gindirea captiva (răspuns la opinia nr. 3.9)
(mesaj trimis de MAKE în data de 07.08.2013, 13:12)
Stimate Theraflu, nu cutitul genereaza crima si nici banii cash, coruptia.
Daca tineti mortis ca oamenii sa se adapteze, atunci nu aveti de ce sa va plingeti ca BVB nu va functioneaza: nu, ea functioneaza, numai ca asteapta ca oamenii sa se adapteze.
3.11. Atentie!, nu inghititi galuste! (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de MAKE în data de 07.08.2013, 13:54)
Chiar daca era actionar majoritar in intreprinderi, statul nu avea cum sa dea vreo lege privitoare la listarea societatilor din PPM, pentru ca Legea 31 prevede ca o astfel de decizie sa fie adoptata in AGA.
Impresia ca statul ar fi dat vreo lege in acest sens este o galusca pe care ati inghitit-o, in amplul proces de intoxicare la care a fost supusa comunitatea acestei piete.
In realitate, impresia ca societatile PPM ar fi obligate sa se listeze a fost imprastiata de o Circulara catre directorii intreprinderilor, o Circulara plecata la 31 octombrie 1996, de la Mircea Cosea, in calitate de ministru PDSR al Reformei.
Insasi Circulara nu afirma explicit obligatia, dar o sugereaza puternic, cu perversitate.
Astfel de smecherii (si sint numeroase cazurile cind credinta ca ceva este cert, solid, provine din intoxicare si dezvoltare pe baza intoxicarii) sint cele care va fac neincrezator in ceea ce afirm si nu va lasa sa evaluati, impartial, constructia pe care v-am supus-o examinarii.
3.12. Bineinteles (răspuns la opinia nr. 3.10)
(mesaj trimis de Theraflu în data de 07.08.2013, 14:23)
Bineinteles acestea nu sunt decat niste unelte puse in mana iresposabilor. BVB functioneaza ceva mai bine de o saptamana. Tot nu am aflat mecanismul prin care se face tranzactia aceea pe piata nereglementata.
Bursa are portile deschise catre emitentii care vor sa vina la cota si sa respecte anumite reguli.
3.13. Galuste fierbinti ! (răspuns la opinia nr. 3.11)
(mesaj trimis de Theraflu în data de 07.08.2013, 14:34)
Ce spun ... societatile au fost listate pe o piata care inca nu exista. Cum puteai convoca AGA sa te listezi pe o piata care nu exista ?
In opinia mea constructia de care vorbiti nu a avut, nu are si nici nu va avea viitor. Dati un exemplu de societate care a mers pe acest model in ultimii 20 de ani.
3.14. Valori Mobiliare Tiparite (răspuns la opinia nr. 3.5)
(mesaj trimis de Virgil în data de 07.08.2013, 17:22)
Sigur ca la ei inca exista valori mobiliare tiparite pe suport de hartie la fel de utile precum sunt carutele si/sau cotigile trase de magari pe drumurile Romaniei. Fiecare natie isi are propriile reminescente ale trecutului de care nu stie sau nu poate sa scape. Majoritatea celor care mai au asemenea hartii de valoare tiparite pe suport de hartie nu stie cum sa scape de ele mai repede sau sa le depoziteze la societatile de brokeraj pentru a se feri de a genera tentatii hotilor, mai ales in cazul hartiei la purtator. Utilizarea hartiei, in general este un obicei al trecutului, indiferent daca forma in care se exprima este de carte, ziar, punga, bancnota, valoare mobiliara. Pe ici colo, pentru a imprima perceptia de traditie si calitate de odinioara, hartia mai este folosita in industria alimentara la ambalarea produselor bio sau a celor mai scumpe. Pentru nostalgici exista magazine virtuale de unde se pot achizitiona valori mobiliare perfect valide care sunt tiparite pe suport hartie. Actiunile Disney au in general mare cautare caci sunt foarte frumoase si sunt un cadou ideal pentru botezul unui copil. Sunt disponibile chiar si romanilor, eu personal facand un asemena cadoul baiatului unui prieten, la botez. Intrebarea este cum poti sa le tranzactionezi, caci daca ele nu sunt in seiful unui broker care sa le certifice validitatea si existenta, valorile mobiliare imprimate pe suport de hartie sunt doar niste tablouri frumoase.
3.15. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.13)
(mesaj trimis de MAKE în data de 07.08.2013, 17:22)
Abia acum v-am vazut interventia.
Scuze!
Am precizat ca Circulara lui Cosea a fost datata la 31 octombrie 1996.
Prima zi de tranzactionare a Rasdaq-ului este 26 octombrie 1996, cu cinci zile inainte de Circulara.
Prin urmare, piata exista , la data Circularei, iar listarea pe Rasdaq a celor aproximativ 5000 de societati a fost succesiva acestor date, deci, AGA putea fi tinuta (dar nu a fost tinuta).
Sper sa fi clarificat satisfacator aspectul.
Cealalta problema: exista si astazi, in Romania, societati cu actiuni la purtator - cel mai cunoscut exemplu este Galmopan (care s-a delistat de la BVB si a trecut la actiuni la purtator, in urma deciziilor AGA).
Dar, constructia despre care vorbesc este cea a segmentarii pietei - una pe care sa fie posibile tranzactii directe (deci, pentru oricine) si alta mai pretentioasa, cea organizata, la care sa acceada cine se incumeta.
In conditiile subdezvoltarii industriei noastre a fondurilor mutuale (si a neincrederii in ele, care persista), piata informala pare unica balta in care sa se acumuleze potentiale surse de lichiditate pentru piata organizata.
3.16. Multumesc, Virgil! (răspuns la opinia nr. 3.14)
(mesaj trimis de MAKE în data de 07.08.2013, 17:28)
Prin urmare, stimatul meu amic Virgil Anastasiu confirma persistenta valorilor mobiliare tiparite, in SUA.
Este adevarat ca o face cu gura punga, dar nici nu ma asteptam sa o faca altfel, dupa cum eram sigur de onestitatea sa si ca va spune ca faptul este adevarat.
Multumesc Virgil!
3.17. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.08.2013, 18:37)
Hai nu fa pe niznaiul, nu-ti mai recunosti (sustii) sustinerile - asa-ti intelegi onoarea? vezi ce ai scris; nu eu am facut ....prin 1996, studiul propriu asupra celor 400 (sau 1500 care includ cele 400) de societati cu succesuri!.
3.18. Fofirlica (răspuns la opinia nr. 3.17)
(mesaj trimis de MAKE în data de 07.08.2013, 19:13)
Dragul meu, fac de fiecare data un efort moral sa-ti raspund nimicniciei: clasa societatilor cu maximum 1-2 tranzactii, o include pe aceea a societatilor cu zero tranzactii.
Probabil ca fiind incapabil sa intelegi ceva atit de simplu, te simti indreptatit sa faci scandal ca m-ai prins cu fofirlica...
Dragul meu, fofirlica este in capul tau si posibil sa nu mai fie nimic altceva.
Stai jos si nu ne mai irosi spatiul cu problemele tale de caracter si educatie!
3.19. Pe ce va duelati? (răspuns la opinia nr. 3.18)
(mesaj trimis de Nedumiritul în data de 08.08.2013, 18:29)
Dupa logica elementara, nu cred ca "o data sau de doua ori" este/poate fi una si aceeasi cu "niciodata".
Ori, ori!.
3.20. Chiar asa, pe ce? (răspuns la opinia nr. 3.19)
(mesaj trimis de Exasperatul în data de 10.08.2013, 16:20)
Asta de la 3.19 o fi acelasi cu fofarlica, sau altul?
Omul v-a explicat ca la prosti, ceva care era, deja, limpede.
Si in plus, aspectul nu are nici o semnificatie fata de ceea ce spune.
Oare cati or fi fiind asa?
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.08.2013, 09:55)
Make prezinta alt fel de arhitectura a pietei, decit cea cu care sintem obisnuiti.
Nu stim daca ea este din comuna primitiva sau din mileniul 4.
Nu o gasesc irationala.
Poate fi o solutie, dar este neplacuta.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de MAKE în data de 07.08.2013, 10:25)
Ah, in sfirsit!
Cineva a inteles ce fac!
Multumesc!
4.2. competenta (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de Dan Coe în data de 07.08.2013, 10:56)
Castraveti putem tranzactiona toti (fara intermediar), cu instrumentele financiare e ceva mai complicat...
4.3. De ce? (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de MAKE în data de 07.08.2013, 13:20)
Vi se pare, domnule Dan Coe.
Dimpotriva, comertul cu castraveti este mai complicat, din cauza diversitatii calitatilor.
Marfa din piata de capital este fungibila, in cuprinsul aceleiasi valori mobiliare.
Sesizez un soi de mistica in jurul pietei, care apare numai daca mecanismele ei nu au fost asimilate.
Altfel, nu-i nimic misterios.
Mai degraba as dezvolta o mistica a castravetelui.
4.4. fara grai (răspuns la opinia nr. 4.3)
(mesaj trimis de Dan Coe în data de 07.08.2013, 13:58)
M-ati lasat fara replica...
5. Voi lipsi pina la 13.30
(mesaj trimis de MAKE în data de 07.08.2013, 10:54)
Promit sa raspund tuturor, dupa orele 13.30.
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.08.2013, 18:41)
Sa se faca liniste!
Voda se odihneste!
5.2. Tare! (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de MAKE în data de 07.08.2013, 19:21)
Da, zimbesc!
6. Aveti dreptate dle Make
(mesaj trimis de in sfarsit inteleg în data de 07.08.2013, 13:19)
Dle Make,
In sfarsit inteleg unde bateti si va sustin 1000%.Adevarul este undeva la jumatate,brokerii nu au intermedierea 100% la ei deoarece astazi orice societate pe actiuni care nu este listata se vinde la notar,de regula cu evaziune fiscala,deoarece sunt societati care au afaceri de sute de milioane de euro iar cesiune intre parti se fac la valoare nominala.Marele necaz este ca aceste actiuni nu sunt MATERIALIZATE ca in perioada interbelica.Listarea si delistarea in schimb sunt niste procese normale si reprezinta vointa actionarilor.Nici un broker nu sustine ca poti si trebuie sa mentii cu forta societati la tranzactionare.Daca AGA hotaraste ca societatea sa se delisteze,cei care sunt improtiva delistari doresc sa poata iesi din acea societate la pretul corect.Aici este tot putregaiul Rasdaqului.Societatile se delisteaza pe bani de nimic cu evaluari facute de catre evaluatori penali cu largul concurs al CNVM-ului,iar actionarii raman captivi fara posibilitate de valorificare ulterioara.Asta este diferenta de viziune intre domnia voastra si comunitatea brokerilor:pretul platit la delistare celor care nu doresc sa ramana intr-o societate inchisa,si este perfec legal sa ceri asa ceva si universal valabil.
6.1. Pina una-alta (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de MAKE în data de 07.08.2013, 13:29)
Sint surprize!
Nu ma asteptam sa agreeze cineva ceea ce sustin si iata, exista, deja, doua opinii favorabile, cit de cit.
Pina sa discutam conditiile delistarii, avem de de aflat daca lumea crede sau nu crede ca o piata informala in jurul BVB ar fi benefica.
Daca nu, atunci orice detaliere este inutila.
Daca da, atunci vom gasi solutii pentru orice detaliu.
7. Actiunile dematerializate nu au 50 de ani
(mesaj trimis de MAKE în data de 07.08.2013, 14:51)
Actiunile dematerializate nu reprezinta rezultatul vreunui proces de "modernizare", ci au aparut, strict, drept raspuns la o necesitate a bursei new-york-eze (o necesitate pe care piata de capital romaneasca nu o are, inca).
La inceputul anilor '70, Bursa din New York s-a confruntat cu o criza de functionalitate a sistemului, datorita succesului fulminant al pietei.
Datorita sutelor de milioane de actiuni tranzactionate zilnic, casele de brokeraj au fost obligate sa angajeze zeci de mii de lucratori de "back-office", care sa le numere, sa le faca teancuri si sa le lege in pachete: in procesul de settlement, camioanele care transportau actiunile se ciocneau pe strazi.
O cocoasa enorma de ordine neexecutate se adunase deasupra Wall Street-ului si ameninta sa asfixieze Bursa americana.
Dematerializarea a aparut in aceste conditii, drept solutia care nu numai ca a dezumflat cocoasa, ci a fost fitilul care a facut New York-ul bursier sa explodeze, impulsionind, multiplicind tranzactiile.
Prin urmare, cu cincizeci de ani in urma, in SUA, inca nu existau actiuni dematerializate si deci, daca este sa ma iau dupa unele comentarii de aici, americanii se aflau in comuna primitiva.
Cind am adoptat sistemul pietei cu actiuni dematerializate, nu am gresit; in schimb, am gresit ca am extirpat piata informala, pentru ca am importat din New York doar partea formala de succes , fetisizind instrumentul, dar nu si cauzele si conditiile succesului.
La noi, dematerializarea a diminuat potentialul pietei, facind-o inaccesibila.
Prin urmare, ceea ce v-am propus in acest articol nu este potrivit sa fie comentat in termenii sarcastici ai "comunei primitive" si ai "secolului internetului".
Ci in termenii functionalitatii pietei, la nivelul publicului, al emitentilor si al politicilor economice.
Daca aveti vreo alta idee decit asta (va rog sa nu-mi mai mentionati road-show-urile, guvernanta corporatista, educarea publicului si Sobolewski sau Daniel Tepes), atunci va invit sa o prezentati.
7.1. Camioane cu actiuni ! (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de Theraflu în data de 07.08.2013, 15:05)
Bine ca nu au fost materializate . Potentialul pietei a fost diminuat de reglementarea CNVM, hotiile de la fondurile mutuale, falimentele bancare si legile strambe date de parlament.
7.2. Bashca (răspuns la opinia nr. 7.1)
(mesaj trimis de MAKE în data de 07.08.2013, 15:22)
Toate astea a fost bashca, dar puteau sa si lipseasca, pentru ca secatuirea pietei ar fi avut loc oricum.
8. Actiunile nominative ale lui Hitler
(mesaj trimis de MAKE în data de 07.08.2013, 16:18)
Inainte de Al Doilea Razboi Mondial, in Franta circulau actiuni tiparite la purtator.
Actiunile nominative au fost introduse de Hitler, dupa ocuparea Frantei, ca sa poata urmari miscarea averilor, in special a averilor evreiesti.
Dupa eliberare, Franta a revenit la actiunile la purtator, dar guvernele socialiste au gasit ca ideea lui Hitler fusese buna, asa ca i-au repus-o in drepturi.
Cind vorbiti de actiuni nominative, ginditi-va si la asta.
9. o fraza care merita sa faca istorie!
(mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 07.08.2013, 23:35)
"Repet, asa imi inteleg onoarea - sa-mi sustin convingerile, chiar si in desert."--Felicitari draga Make, prin aceasta propozitie ai reusit sa formulezi raspunsul pentru orice polemica in care argumentatia logica sa aiba intaietate in fata violentelor de exprimare care nu sunt altceva decat incapacitatea interlocutorului de a-si intemeia propria gandire.