ODATĂ CU INSTALAREA CRIZEI, Cursul de schimb, principala cauză în renegocierea contractelor

Numărul contractelor comerciale în care una dintre părţi apelează la renegocierea acestuia din cauza unor probleme neprevăzute care au apărut odată cu criza financiară şi economică a crescut foarte mult, începând cu ultimul trimestru al anului trecut, a declarat Cornel Popa, avocat în cadrul firmei Ţucă, Zbârcea şi Asociaţii, în cadrul unui seminar organizat de casa de avocatură.

"Dacă înainte de luna octombrie a anului trecut numărul contractelor în care se apelau la renegociere era practic zero, odată cu instalarea crizei, numărul acestora a crescut considerabil", ne-a explicat domnia sa. Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) sunt cele mai expuse la riscuri deoarece resursele lor financiare sunt limitate şi nu consideră o prioritate să apeleze la avocaţi când încheie contracte, drept urmare semnează contracte pe care le înţeleg parţial, a mai precizat avocatul, care a adăugat că băncile, în schimb, au contracte standardizate care sunt foarte puţin modificabile.

Cornel Popa a explicat că succesul renegocierii contractului depinde de vechimea parteneriatului şi de viziunea pe care o au ambele părţi asupra afacerii. "În această perioadă este important să păstrezi partenerii de afaceri, ceea ce implică şi o înţelegere din partea creditorului pentru situaţia debitorului", a mai spus avocatul, adăugând: "Dacă înainte de perioada octombrie 2008 contractele standard nu prevedeau clauze în privinţa condiţiilor de renegociere, în prezent, îi sfătuim pe clienţii noştri să facă acest lucru deoarece în această perioadă în care se preconizează o scădere economică, situaţie este foarte incertă".

Cele mai mari riscuri sunt cele de curs de schimb, iar clauzele contractuale care le-ar putea preveni sunt referinţa la o monedă mai stabilă cum ar fi euro. Domnia sa a precizat că peste 90% din clienţi îşi stabilesc ca monedă de referinţă euro, şi într-o măsură mult mai mică francul elveţian sau dolarul.

În perioade de incertitudine, avocaţii recomandă includerea în contract a clauzei de impreviziune. Invocarea acesteia de către une dintre părţi are loc în condiţiile în care un eveniment generează un dezechilibru economic unei părţi a contractului, când nu a fost previzibil la încheierea lui sau când a apărut ulterior semnării acestuia. Urmările unei astfel de clauze pot fi renegocierea contractului, suspendarea acestuia, încetarea sau intervenţia instanţei sau a unui mediator.

• Criza poate duce la comportamente anticoncurenţiale

Tentaţia de a recurge la comportamente anticoncurenţiale pentru menţinerea nivelului de profit sau pentru a supravieţui pe piaţă este mai mare în condiţiile economice actuale, consideră Raluca Vasilache, avocat asociat în cadrul Ţucă, Zbârcea şi Asociaţii.

"Comisia Europeană şi autorităţile naţionale de concurenţă trebuie să acorde atenţie sporită unor astfel de practici, ţinta finală fiind protejarea concurenţei, nu a concurenţilor", a precizat avocatul.

Domnia sa apreciază că este nevoie de mai multă flexibilitate în analiza regulilor de concurenţă, fără însă a elimina aplicarea lor, politica de concurenţă putând reprezenta o parte a soluţiei pentru recuperarea economiei eficiente.

Suspendarea aplicării regulilor de concurenţă a dus la prelungirea efectelor perioadei de criză în SUA, în anii 1929-1933, sau în Japonia, în anii 1990, şi nu ar trebui eliminată aplicarea lor, au avertizat avocaţii.

Promovarea "campionilor" naţionali (marile companii), aşa cum se întâmplă la momentul actual în Europa, nu încă şi în ţara noastră, poate distorsiona concurenţa şi afecta competitivitatea globală, a mai precizat avocatul.

Potrivit experţilor, practicile anticoncurenţiale "tentante" în timp de criză sunt cartelurile - cu impunerea sau fixarea preţurilor de revânzare, alocarea de teritorii sau clienţi, licitaţii trucate, restricţionarea importurilor paralele - şi abuzul de poziţie dominantă - preţuri de ruinare, preţuri excesive, refuzul de a contracta/furniza produse, condiţiile inegale la prestaţii echivalente.

În cazul acestor practici, Consiliul Concurenţei sau Comisia Europeană pot aplica amenzi de până la 10% din cifra de afaceri obţinută în anul anterior.

Consiliul Concurenţei a deschis, în 2008, mai multe investigaţii ţintite asupra cartelurilor - pe piaţa lacurilor şi vopselelor nealimentare, pe piaţa imobiliară şi serviciilor conexe, piaţa serviciilor de şcolarizarea auto în Bucureşti, distribuţia de produse farmaceutice.

De asemenea, Consiliul a demarat, în octombrie, o investigaţie privind o posibilă înţelegere între anumite societăţi pe piaţa serviciilor bancare şi interbancare, precum şi pe piaţa serviciilor de taxi în Constanţa, Timişoara şi Târgu Mureş.