OMER TETIK, BANCA TRANSILVANIA: "Numeroase bănci încep să piardă bani pentru că au prea multă lichiditate"

Lichiditatea din sistemul bancar este imensă, raportul dintre credite şi depozite a devenit subunitar pentru prima dată în ultimii ani, iar numeroase bănci încep să piardă bani pentru că au prea multă lichiditate, potrivit lui Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania (BT).

Domnia sa a spus, ieri, că sistemul bancar din ţara noastră trece printr-o perioadă dificilă, subliniind că şi clienţii s-au schimbat, aceştia fiind mai informaţi, că cererea este mult mai scăzută şi că imensa lichiditate din piaţă nu este, încă, alocată economiei reale.

Problema este concentrarea băncilor, foarte puţine instituţii financiare fiind deschise către sectoare de nişă, consideră Tetik, subliniind că este foarte importantă continuitatea în relaţia cu clienţii şi că doar câteva instituţii au început să privească spre anumite domenii, cum ar fi agricultura sau IMM: "Vedem că unele bănci vin cu oferte noi pentru credite, deci băncile au început să reintre în tendinţa de creştere a creditării, dar la alte niveluri, mult diferite de ce s-a întâmplat înainte de criză, ceea ce este firesc, pentru că trebuie să învăţăm din lecţiile crizei. Dacă PIB creşte cu 5% iar băncile - cu 50%, acesta este semnul apariţiei unui «bubble» pe piaţă bancară. Ne aşteptăm, aşadar, la o creştere a sectorului bancar în armonie cu avansul economiei".

Astfel, bancherul susţine că sistemul va reintra pe un ritm de creştere, însă trebuie evitate ritmurile de dinaintea crizei. În acelaşi timp, şeful BT apreciază că băncile de la noi îşi vor creşte ritmul de acordare a creditelor abia anul viitor: "Trecem printr-un cerc vicios.

Pe de o parte, este o perioadă cu multe reglementări, în contextul aderării la Uniunea Bancară Europeană şi a derulării exerciţiului de evaluare a activelor pentru primele bănci din top 10, fiind vorba de o evaluare a activelor cu reguli destul de ferme şi dificile pentru economiile emergente gen România. Pe de altă parte, acţionarii sunt reticenţi să mai investească în bănci, întrucât, de regulă, ei investesc acolo unde câştigă bani, pe când în România băncile pierd bani, au încetinit creşterea sau au făcut restructurări. Rata creditelor neperformante nu arată bine pentru investitori şi induce un apetit de risc, iar băncile sunt ocupate mai mult cu activitatea de curăţare a bilanţurilor de neperformante şi mai puţin de creştere şi relaţia cu clienţii".

În Top 500 realizat de Deloitte în Europa Centrală şi de Est aferent anului trecut, ţara noastră are acelaşi număr de bănci şi companii de asigurări ca şi în 2012: şase bănci şi patru companii de asigurări. Cu active totalizând 51,1 miliarde euro, sectorul bancar a înregistrat o scădere uşoară, în 2013 faţă de anul precedent, când suma activelor a fost de 52,1 miliarde euro. Raiffeisen Bank şi Banca Transilvania au înregistrat cele mai mari creşteri, BCR păstrându-şi prima poziţie.

În conferinţa de prezentare a clasamentului, Haris Hanif, consilier senior coordonator pe sectorul bancar la Deloitte, a subliniat: "În etapa post-criză a dezvoltării economice curente, credem că băncile se confruntă cu provocarea de a-şi dezvolta şi rafina oferta, introducând idei noi, inovatoare, inclusiv prin soluţii bancare electronice. (...) În perioada de creştere economică, băncile au beneficiat de succese facile, însă pentru a extrage maximum de valoare pe termen lung, focusul se îndreaptă acum în direcţia corectă, şi anume înspre relaţia cu clientul, a transparenţei, a ofertei de noi produse şi servicii, dar cu limitare la o creştere organică, deocamdată. Ne aşteptăm ca activitatea de fuziuni şi achiziţii de portofolii va aduce oportunităţi de creştere organică pentru băncile care au resursele şi capacitatea să achiziţioneze şi să absoarbă cu succes alte bănci".

Semnale privind relansarea economiei şi creşterea încrederii antreprenorilor sunt date şi de cererile clienţilor băncii pentru mai multe credite de investiţii, apreciază Omer Tetik, care spune că, de acum înainte, calitatea serviciilor oferite de bănci va face diferenţa între competitori: "Acum, clienţii caută produse bancare şi se informează online, dar cumpără offline, de aceea diferenţa dintre bănci este făcută de calitatea serviciilor şi satisfacţia clienţilor".

Mai presus de toate, sistemul bancar din România are nevoie de încredere, opinează şeful BT, adăugând că, odată recăpătată încrederea în capacitatea economiei româneşti de a-şi reveni din recesiune şi de a creşte, băncile îşi vor majora apetitul de a acorda noi credite, vor investi în dezvoltarea de noi produse şi vor aborda noi sectoare ale economiei.

• Ahmed Hassan, Deloitte: "Companiile trebuie să se reinventeze, ca să-şi continue creşterea"

Companiile prezente pe piaţa românească trebui să continue să se reinventeze pentru a-şi menţine tendinţa de creştere, în contextul climatului geopolitic instabil, a spus, ieri, Ahmed Hassan, Managing Partner Deloitte România.

În cadrul conferinţei de prezentare a Deloitte CE Top 500, domnia sa a precizat că numeroase societăţi comerciale vor fi obligate să se concentreze mai mult pe eficienţa serviciilor şi a produselor şi pe dezvoltarea talentelor pentru a atrage investiţiile de care au nevoie şi pentru a dezvolta alternative la serviciile şi produsele lor tradiţionale. "Aşa cum arată raportul Deloitte CE Corporate 2014 publicat în vara aceasta, România este ţara din regiune care alocă cei mai puţini bani, ca proporţie în PIB, pentru cercetare-dezvoltare, iar acest lucru va trebui să se schimbe pentru ca România să-şi îmbunătăţească indicii de competitivitate", a subliniat reprezentantul Deloitte.

George Mucibabici, preşedintele şi coordonatorul sectorului public Deloitte România, a adăugat: "Pe fundalul destul de auster al performanţei economice din Europa Centrală, România a înregistrat câteva mişcări pozitive, şi anume prezenţa mai multor companii cu venituri în creştere decât în scădere (29 din 42), în comparaţie cu creşterea medie egală cu zero a Europei Centrale; cea mai mare creştere în termeni absoluţi, de la 35 la 42, de companii incluse în top şi cel mai mare salt în top, cu 258 de poziţii, înregistrat de Ford România".

Cu 42 de companii în Topul Deloitte, înregistrând venituri cumulate de 43 miliarde euro în 2013 faţă de 39 miliarde euro în 2012, ţara noastră "aduce o notă de optimism în regiune, unde rezultatele celei de a 8-a ediţii a clasamentului Deloitte Top 500 reflectă incertitudine", arată reprezentanţii companiei de consultanţă.

România şi-a menţinut locul al cincilea în acest clasament, având cu şapte companii mai multe prezente în acest top faţă de cel anterior. De asemenea, 16 companii din top şi-au îmbunătăţit performanţele, iar 29 de societăţi au înregistrat venituri în creştere, faţă de 14, în 2012.

Ca şi în anii anteriori, industria energiei şi a resurselor a contribuit cel mai mult la definirea locului ocupat de România în clasamentul final, cu venituri cumulate de 19,1 miliarde euro, urmată de industria bunurilor de consum şi transporturi, cu 12,1 miliarde euro, industria prelucrătoare - cu 8,1 miliarde euro şi tehnologie, media şi telecomunicaţii (TMT) - cu 2,3 miliarde euro.

Unul din cele mai "de actualitate" sectoare este cel al telecomunicaţiilor, aceste tehnologii regăsindu-se în toate celelalte domenii.

Jean Francois Fallacher, preşedinte-director general al Orange România, a declarat că se află exact acolo unde trebuie, făcând referire la sectorul de top în care activează.

Reprezentanţii Deloitte spun că există mulţi investitori care privesc către sectoarele din piaţa noastră unde ar putea să-şi dezvolte afaceri, fiind pregătiţi în acest sens.

Însă, toate măsurile, fiscale sau de altă factură, adoptate de clasa politică influenţează apetitul de investiţii al oamenilor de afaceri.

• Modificări în topul Deloitte

În topul realizat de Deloitte au apărut unele modificări. Dacă OMV Petrom a rămas pe primul loc, poziţia a doua fost ocupată de Automobile Dacia, care a înlocuit Rompetrol Rafinare. Kaufland ocupă locul al patrulea, în timp ce Renault, care anul trecut se afla pe cea de-a 8-a poziţie, a ieşit din Top 500. Ford România ocupă locul al 9-lea în Top 10 companii româneşti şi este compania cu cea mai spectaculoasă urcare în clasament.

Companiile de la noi nou intrate în clasament provin în special din retail şi industria auto, printre acestea numărându-se Electrică, Lidl, Mega Image, Auchan, Farmexpert, Michelin, Autoliv.

Veniturile cumulate ale companiilor prezente în Top 500 au scăzut cu 0,4%, faţă de 2012, la 712 miliarde euro.

Companiile din regiune au înregistrat, în medie, o stagnare a afacerilor, jumătate dintre societăţi având de-a face cu scăderi ale veniturilor. Industria prelucrătoare a crescut cu 2,9%. Sectorul bunurilor de larg consum a crescut cu doar 1,1%, faţă de 4,8% în anul precedent, iar sectorul imobiliar a înregistrat cea mai puternică scădere, de 15,7%.

Un număr de 29 de instituţii financiare au raportat creşteri ale activelor, comparativ cu 37, în 2012. Scăderea medie a primelor brute subscrise în asigurări este de 0,8%. Totalul primelor brute subscrise a scăzut cu 3%, ceea ce reflectă stagnarea din sectorul asigurărilor.

În privinţa companiilor de asigurări, în Top 50 au intrat societăţile româneşti Astra Asigurări, Allianz Ţiriac, Omniasig şi Groupama. Dintre acestea, în 2013, doar Allianz-Ţiriac a urcat faţă de 2012, atât în clasament, de pe locul 41 pe 39, cât şi ca volum al primelor brute subscrise, cu 2,9%.

Cele mai spectaculoase urcări în clasament au fost realizate de Ford România, care a urcat 258 de locuri, pe locul 170, datorită dublării veniturilor, la 1,097 milioane de euro şi Mercedes-Benz Manufacturing Ungaria, care a urcat 156 de poziţii, pe locul 74, în urma creşterii veniturilor cu 127%.

Deloitte CE Top 500 analizează, din punctul de vedere al veniturilor cumulate în 2013, companii din 18 ţări din Europa Centrală şi de Est şi Ucraina, precum şi cele mai importante bănci şi firme de asigurări, în funcţie de valoarea activelor, respectiv a primelor brute subscrise. Astfel, clasamentul include cele mai mari 500 de companii, 50 de bănci şi 50 de firme de asigurări.